Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Destinul lui Mihai Eminescu, prezis pe când poetul avea doar trei ani: „Când va răsări ăst luceafăr pe cerul Daciei…”

Publicat 19:14 | 14 ian. 2012 // Cultură, Mapamond, România // 2.569 vizualizări

162 de ani de la naşterea celui mai mare poet român:
Seara culturală „Eminescu şi Iaşii“

Poetul Mihai Eminescu a fost omagiat, în urmă cu două zile, la Iaşi de Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române – filiala Iaşi. Seara culturală intitulată „Eminescu şi Iaşii” a fost organizată cu prilejul împlinirii a 162 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu.

Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române (SONFR) – filiala Iaşi a organizat joi, 12 ianuarie, în sala de festivităţi a Şcolii „Varlaam Mitropolitul” din Iaşi, o seară culturală dedicată poetului Mihai Eminescu. Evenimentul, intitulat „Eminescu şi Iaşii”, a avut loc cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Delegatul Înalt Preasfinţiei Sale a fost pr. Iulian Negru, consilier al Sectorului de Misiune, Statistică şi Prognoză Pastorală al Arhiepiscopiei Iaşilor.

Muzeograful Olga Rusu de la Casa „Vasile Pogor” a Muzeului Literaturii Române din Iaşi a prezentat femeilor din SONFR – filiala Iaşi un documentar video realizat de Octav Minar în anul 1914 şi prezentat la Ateneul Român din Bucureşti pe 31 ianuarie 1915.

Documentarul a cuprins imagini cu Mihai Eminescu, Veronica Micle şi Ion Creangă.

„Pe 15 ianuarie 1850 s-a născut cel care avea să statornicească o dată pentru totdeauna dimensiunea României. Mihai Eminescu a fost botezat la Biserica Uspenia din Botoşani. Neputând atunci să vorbească, el a scris mai târziu o poezie despre Botez: „L-a spălatu-l, pieptănatu-l,/ La botez l-a dus pe micul,/ La icoane l-a-nchinatu-l,/ Un diac citi tipicul;/ Când pe el veni botezul/ Îi trecu auzul, văzul,/ Nici că-i pasă lui săracul,/ Că nanaşa spune crezul/ Şi se leapădă de dracul”.

Un citat din 1853 al lui Simion Bărnuţiu, pe când Eminescu avea trei ani, spune următoarele: „Când va răsări ăst luceafăr pe cerul Daciei, bătrânii ei vor întineri de bucurie, fetele ei vor corona cu flori pe îngerul care va cuteza a lua vălul străin ce-l întunecă. Feciorii îl vor purta în triumf ca pe un mare erou, care au şters macula străină de prenumele românesc. Poporul îi va eterna memoria cu mormânt de neuitare pe care i-l va înălţa în inima sa cea recunoscătoare, ca restauratoriul tinereţilor limbei sale”. Observăm astfel că Simion Bărnuţiu a fost un vizionar în ceea ce-l priveşte pe Mihai Eminescu, el scriind aceste rânduri pe când marele poet avea trei ani”, a subliniat muzeograful Olga Rusu.

Placă aniversară la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi”

În continuare, muzeograful Olga Rusu a expus mai multe citate referitoare la cultul eminescian din Titu Maiorescu, George Călinescu, Ana Blandiana, Perpessicius – Dumitru S. Panaitescu, Ion Pilat, Elena Văcărescu şi Alexandru Piru, apoi a amintit de perioada în care marele poet român a lucrat ca bibliotecar al Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi.

„În 1875, după ce a venit la Iaşi, a locuit împreună cu Miron Pompiliu, Vasile Burlă şi Samson Botnărescu la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi. De Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” se leagă mai multe evenimente importante pentru Eminescu. În această aşezare monahală a funcţionat cancelaria pe perioada cât Eminescu a fost revizor şcolar.

Cu prilejul primului festival dedicat marelui poet român din 7-11 octombrie 1968, prof. univ. dr. Alexandru Husar a amplasat pe zidul Sălii Gotice de la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” o placă care să vorbească despre popasul lui Eminescu de aici„, a spus muzeograful Olga Rusu, care a amintit în continuare celor prezenţi casele în care a locuit Mihai Eminescu în Iaşi, dar şi de perioada în care marele poet român a colaborat cu Societatea „Junimea” din Iaşi.

„Pe strada 11 iunie din Iaşi la casa cu numărul 4 a locuit o familie de ardeleni veniţi la Iaşi, Ştefan Emilian şi Cornelia. Ştefan Emilian era un arhitect care a făcut planurile mai multor biserici din Iaşi. Din casa cu numărul 4, în 1887, Eminescu pleacă pentru ultima dată din Iaşi spre Botoşani, după ce a fost consultat medical”, a afirmat muzeograful Olga Rusu.

Eminescu, „un om de o vastă cultură”

Lect. univ. dr. Ionuţ Puiu, de la Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, a vorbit despre publicistica lui Mihai Eminescu.

„Mihai Eminescu a fost un ziarist bătăios, temut în epocă, cu un condei înţepător, destul de incomod pentru oamenii politici ai vremii şi chiar pentru marile puteri. Eminescu este o conştiinţă naţională, iar obiectivul lui fundamental este poporul român şi viitorul acestui neam. Constantin Noica l-a numit pe Eminescu „omul deplin al culturii române”, iar Petre Ţuţea a spus despre poetul de care ne amintim în aceste zile că este „românul absolut”.

Consider că publicistica lui Eminescu se desfăşoară între aceşti doi poli. Eminescu a scris trei articole dure în ziarul „Federaţiunea” în care vorbea despre supremaţia noastră ca neam, despre demnitatea noastră, despre nevoia de libertate pe care o avem şi despre poziţia umilitoare pe care ne-o conferea istoria în momentul prezentului său.

Vorbea despre libertate şi despre nevoia de a ne afirma personalitatea şi de a crede într-o proiecţie glorioasă a neamului nostru prin istorie. O privire generală asupra publicisticii lui Eminescu ne oferă posibilitatea să contemplăm un om de o vastă cultură”, a remarcat lect. univ. dr. Ionuţ Puiu.

Prof. dr. Ion Berghia, preşedintele Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina” – filiala „Constantin Stere” din Iaşi a vorbit despre modul în care este perceput Eminescu dincolo de Prut.

Margareta Vlad, preşedintele SONFR – filiala Iaşi, şi-a exprimat dorinţa ca astfel de întâlniri dedicate personalităţilor Iaşului să fie organizate pe parcursul acestui an. „Conferinţa din această seară a stârnit un interes mare în rândul participanţilor de-a lungul celor două ore. Am fost cu toţii cuceriţi de ceea ce doamna Olga Rusu ne-a relatat cu referire la viaţa poetului Mihai Eminescu. Sperăm ca seara aceasta să reprezinte debutul întâlnirilor din acest an organizate de societatea noastră”, a declarat Margareta Vlad.

Două decenii în slujba culturii

Olga Rusu s-a născut pe 26 ianuarie 1940, în localitatea Criveşti, comuna Tutova, din judeţul Vaslui. În prezent este muzeograf la Casa „Vasile Pogor” din cadrul Muzeului Literaturii Române din Iaşi.

Din anul 1990 este preşedintele Societăţii Culturale „Junimea 90”. După 1990, alături de soţul său, Constantin-Liviu Rusu, s-a implicat în restaurarea casei în care a locuit Costache Negruzzi, aflată în localitatea Hermeziu (fostă Lunca Prut), judeţul Iaşi. Astfel a fost înfiinţată Casa Memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu.

Din anul 1996 până în prezent a publicat mai multe monografii, albume şi bibliografii dedicate Iaşului, Moldovei, dar şi poeţilor sau scriitorilor români. În anul 2000 a publicat la Editura „Junimea” din Iaşi, în colaborare cu soţul său, Constantin-Liviu Rusu, albumul „Mihai Eminescu – o monografie în imagini”, care cuprinde 256 pagini şi 544 fotografii.

În ultimii 17 ani, Olga Rusu a primit nenumărate premii şi distincţii, iar din anul 2010 este membră a Uniunii Scriitorilor, filiala Iaşi.

Constantin Ciofu
Ziarul Lumina

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!