Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Mihai Eminescu a iubit Ardealul

Publicat 19:52 | 14 ian. 2012 // Cultură, Mapamond, România // 1.268 vizualizări

Poetul naţional a iubit Ardealul: Pe urmele lui Eminescu la Sibiu

Mihai Eminescu a iubit Ardealul şi a avut numeroşi prieteni de aici. Dacă în adolescenţă a ajuns la Sibiu pentru a-şi vizita fratele Nicolae, student la Academia de Drept, mai târziu revine din dorinţa de a cunoaşte mai bine zona, pentru a sta de vorbă cu ţăranii, pentru a culege folclor sau pentru a se reculege la mormântul lui Gheorghe Lazăr de la Avrig.

Pe 15 ianuarie se împlinesc 162 de ani de la naşterea poetului naţional. Radu Vancu, cadru didactic la Facultatea de Litere a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, a amintit despre momentele când Mihai Eminescu a trecut prin oraşul scăldat de apele Cibinului: „Eminescu a fost foarte ataşat de Ardeal în general, înainte de a fi ataşat de Sibiu, în particular.
Ajunge să ne amintim de reacţia lui, cam teatrală, iar el nu era totuşi un histrion când a ajuns la Blaj. Intrând în oraş, s-a ridicat din grupul cu care călătorea şi a exclamat: „Te salut, Mică Romă!”.

Eminescu era legat de Sibiu chiar prin legături familiale, fratele lui, Nicolae, făcea Academia de Drept aici, iar Mihai Eminescu l-a vizitat. „Nu ştim exact frecvenţa, dar ştim sigur că în 1864, la 14 ani, a fost în vizită la fratele lui”, a spus Radu Vancu.

Eminescu, aflat la Sibiu, ar fi încercat să îşi definitiveze studiile. Deşi unii contestă autenticitatea documentului, există un înscris care arată că în 1864 şi-a luat aici clasa a treia de gimnaziu, cu predare în limba germană. „Cert este că în 1866 a fost din nou aici, cu trupa de teatru a lui Pascaly în care el era sufleor. Atunci a fost şi un banchet la închiderea stagiunii la „Împăratul Romanilor” la care a participat şi Eminescu”, a spus literatul sibian. Ultima atestare a prezenţei lui Eminescu la Sibiu este din 1869; la Muzeul de Ştiinţele Naturii poate fi văzută, în cartea de vizite, semnătura lui.

Se cunosc legăturile poetului cu personalităţi ardelene. „Cu Ioan Slavici avea o prietenie extraordinară, deşi erau tipologic foarte diferiţi, poate tocmai de aceea erau atât de buni prieteni”, dar „el a fost prieten şi cu lume de mai mică anvergură din această zonă, avea proiectele lui legate de Ardeal.
Când a fost în Sibiu, odată, a ţinut neapărat să meargă la Gura Râului, pentru a culege folclor, fapt dovedit şi de un cântec cules din această zonă”, a spus Radu Vancu.

„El a ţinut să meargă şi la Avrig, la mormântul lui Gheorghe Lazăr, să depună o coroană de flori, împreună cu un prieten. Eminescu era interesat de aceste locuri, de folclor şi de istorie”, a mai spus Radu Vancu.

„Gândirea religioasă a lui Mihai Eminescu”

Opera poetică a lui Mihai Eminescu şi aspectele ei religioase au fost apreciate în lucrarea de licenţă „Gândirea religioasă a lui Mihai Eminescu”, susţinută în iunie 1967 de regretatul părinte profesor Aurel Jivi de la Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu.

Acesta arată cum trăirea religioasă specifică poporului român este regăsită şi în opera poetului, iar printre poezii se remarcă rugăciunile adresate Fecioarei Maria despre care pr. prof. Aurel Jivi susţine că „nu sunt simple versificări ale unor rugăciuni pe care poetul le-ar fi auzit undeva, ci ele sunt pline de căldură sufletească, sunt vizibil izvorâte din cele mai intime străfunduri ale sufletului său”.
Elementul religios din gândirea eminesciană se regăseşte în ansamblul operei „de la prima până la ultima pagină, nu însă ca într-un manual de dogmatică”.

„Inedit omagiu poetului naţional Mihai Eminescu”

Opera eminesciană a fost apreciată în mediul teologic sibian, aşa cum arată şi pr. prof. Dumitru Abrudan de la Facultatea de Teologie din Sibiu, în articolul „Inedit omagiu poetului naţional Mihai Eminescu”, din „Telegraful Român” (nr. 1-4, 2008):
„La numai şase ani de la mutarea în veşnicie, poetului naţional Mihai Eminescu i s-a adus un inedit omagiu. La Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Budapesta a fost susţinută o teză de doctorat cu titlul: „Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu”. Autorul tezei a fost cel care va deveni primul patriarh al României, Elie Miron Cristea„. Pr. prof Dumitru Abrudan a arătat că aprecierile patriarhului Miron Cristea, absolvent al şcolii teologice de la Sibiu, sunt „impresionante, cu atât mai mult cu cât au fost scrise la foarte scurtă vreme după începutul marii călătorii a lui Eminescu în veşnicie”.

Oana Rusu
Ziarul Lumina

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!