Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Arca neamului ar trebui construită în Carpaţi, spune Mircea Druc

Publicat 01:07 | 16 Feb 2012 // Racursiu, Radar, România, Social // 921 vizualizări

Eleonora Lisnic
Elldor.Info

Ce te faci dacă întregul continent este afectat de secetă sau dacă se produc alte fenomene extreme cu efecte devastatoare?

Poţi să umbli cu mâna întinsă pe la porţile altora şi să ceri de mâncare – n-ar fi o premieră.

Dar dacă nici alţii n-au ce să-ţi dea? Supravieţuieşte naţia care merită.

În timp ce unele neamuri se lasă hipnotizate de jocurile politico-economice şi acceptă să facă figuraţie în marele spectacol al liderilor pe care şi i-a instalat la putere, altele au grijă de viitor.

Pentru a proteja resurse importante pentru reluarea vieţii în cazul unei eventuale catastrofe, dar şi pentru a lăsa o moştenire sigură generaţiilor viitoare, Norvegia şi-a construit un buncăr, “o adevărată Arcă a lui Noe”, într-o cavernă săpată într-un munte arctic.

În acel tunel a depozitat, încă la începutul anului 2008, 100 de milioane de seminţe (nemodificate genetic) din patrimonul agriculturii sale şi biodiversităţii.

Grandioasa “cămară” a Norvegiei se află la o distanţă de 1.000 de kilometri de Polul Nord, în arhipelagul Svalbard, în nordul ţării.

Compartimentele cu “provizii” vor rămâne îngheţate şi vreme de 200 de ani, chiar în caz de încălzire globală.

“Arca Norvegiei” constă din trei încăperi îngheţate cu dimensiunile de 27 x 10 metri şi are o capacitate de stocare de 4,5 milioane de eşantioane de seminţe, din toate varietăţile de plante pe care le consumă oamenii în alimentaţie.

Cum ar trebui să se îngijească neamul nostru de supravieţuirea şi perpetuarea sa?

Rezervele noastre strategice ar fi în siguranţă numai în Carpaţi, numai în munţi ar putea fi “adăpostite antiatomic, antiseismic, ferite de calamităţi, la cel puţin 100 de metri sub pământ”, apreciază Mircea Druc, fost premier la Chişinău (mai 1990 – mai 1991).

adevarul.ro

Mircea Druc sintetizează viziunea pe care şi-a făcut-o publică încă acum 10-15 ani într-un interviu acordat recent publicaţiei “Gândul Anonimului”:

Fondarea de urgenţă a două bănci strategice ale României: Banca Genetică şi Banca pentru Resurse Umane, Animale şi Vegetale.

Regruparea tuturor judeţelor din spaţiul românesc în cinci unităţi teritorial-administrative (regiuni, districte): Carpaţi, Dunăre, Pont Euxin, Nistru, Tisa, având centrele administrative la Braşov, Craiova, Constanta, Chişinău, Cluj-Napoca.

Iar Centrul politico-administrativ al tuturor românilor – Dacodava, edificat în centrul geografic al spaţiului ancestral geto-dacic.

Astfel, am fi urmat exemplul Braziliei, Australiei şi, mai recent, al Kazahstanului.

Iar Bucureştiul ar rămâne un mare centru economic şi cultural. Un fel de Sao-Paolo, sau Sidney. Sau un New-York al românilor.

Aş invita, ca şi Nazarbaev, preşedintele kazah, cei mai buni experţi să elaboreze un studiu de amplasare pe criterii de funcţionalitate, economice, strategice, de climă, curenţi de aer, stabilitatea solului etc.

Şi după stabilirea locului, în jur, pe o rază de 100 de km, nu aş fi permis să se mai construiască nimic. Nu aş fi admis tranzacţiile speculative cu terenuri în această zonă.

În Dacodava se cer amplasate cele două bănci de informaţie esenţială , banca genetică, banca de spermă şi de seminţe pentru toate vieţuitoarele şi toată flora din România.

Numai în Carpaţi acestea pot fi adăpostite antiatomic, antiseismic, ferite de calamităţi, la cel puţin 100 m sub pământ.

Apoi banca de date şi informaţii de toate felurile, care să dăinuie şi să asigure durabilitatea peste timp a poporului român.

Dacă nu „abandonăm” actuala capitală, aşa cum au procedat brazilienii cu Rio-de-Janeiro şi kazahii cu Alma-Ata, nu avem nici o şansă să asigurăm o unitate naţional-statală durabilă.”.

“Ce vrem să fie România? Ce vrem să devină ea?” – sunt în opinia lui Mircea Druc întrebările la ordinea zilei.

Mircea Druc a fost prim-ministru la Chişinău în perioada 25 mai 1990 – 20 mai 1991, a candidat la preşedinţia României în campania din 1992. (CV-ul) Spune despre sine în felul următor: “Sunt: un român prin cetăţenie, un basarabean prin naştere, un nord-bucovinean prin calvar, un transilvănean prin empatie, un carpatic prin biopsihic, un etnosistemic prin ideologie, un dac liber prin geneză”.

Mircea Druc: Trebuie să definim un obiectiv pentru România (interviul preluat de Elldor.Info)

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!