Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Nicolae Timofti va purta un Colan cu diamant, rubine şi zircoane. Ceremonia învestirii preşedintelui, jurământul, mandatul, atribuţiile

Publicat 07:35 | 23 mart. 2012 // Politică, Republica Moldova // 1.571 vizualizări

*** Potrivit legii adoptate în 2009, preşedintele Republicii Moldova va purta Colanul Prezidenţial nu doar în ziua învestiturii, dar şi cu ocazia „ceremoniilor şi acţiunilor de protocol de importanţă deosebită”.

*** Nicolae Timofte va depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale următorul jurământ:  “Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”.

Președintele ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, va fi învestit în funcție în cadrul unei ceremonii festive, vineri, 23 martie, cu începere de la ora 14:00, la Palatul Republicii.

La ceremonia de învestire au fost invitați deputaţii în Parlament, judecătorii Curţii Constituţionale, membrii Comisiei Electorale Centrale, membrii Guvernului, Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, corpul diplomatic, reprezentanții cultelor, liderii partidelor politice, reprezentanții comunităţilor naţional-culturale, personalităţi notorii din Republica Moldova şi de peste hotare.

Potrivit Serviciului de presă al Parlamentului, ceremonia de învestitură va consta din patru etape:

Depunerea Jurământului Constituţional, Palatul Republicii (14:00 – 14:45)

Depunerea de flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (15:00 – 15:20)

Ceremonialul militar-protocolar, la Reşedinţa de Stat, str. N. Iorga, 23 (15:20 – 15:55)

Recepţia de Stat oferită cu prilejul învestirii Preşedintelui RM, Palatul Republicii
(18:30 – 20:00).

Colanul Prezidenţial, cu un lanţ de 85 de cm

inprofunzime.md

În premieră, preşedintele Republicii Moldova va purta la ceremonia de învestitură Colanul Prezidenţial.
Cei trei foşti preşedinţi moldoveni – Mircea Snegur, Petru Lucinschi şi Vladimir Voronin – au purtat la învestitură Eşarfa Prezidenţială în culorile Drapelului de Stat.

Colanul Prezidenţial a fost instituit la începutul anului 2009, printr-o lege adoptată de Parlament, la iniţiativa unor deputaţi comunişti, care au făcut trimitere, între altele, şi la existenţa Colanului Primarului Chişinăului.
Autorii legii au argumentat că însemne prezidenţiale similare deţin majoritatea şefilor de stat şi că noul însemn “va asigura o reprezentare exterioară adecvată a puterii de stat exercitate de către Preşedintele Republicii Moldova şi a locului acestuia în ierarhia autorităţilor publice”.

Nicolae Timofti va fi primul preşedinte care va purta la gât Colanul Prezidenţial – o bijuterie confecţionată din argint şi aur, cu 63 de zircoane naturale, 9 rubine artificiale şi un mic diamant.

Colierul, cântărind aproximativ 520 de grame, este compus dintr-un lanţ şi un însemn confecţionat din argint, cu diametrul de 120 de mm.
Însemnul Colanului reproduce însemnul „Ordinului Republicii” (distincţia supremă în stat), în centrul unei stele cu opt raze piramidoforme, fiecare dintre ele având câte opt zircoane pe axă şi un rubin la vârf.
Steaua cu opt raze este fixată peste o cunună de laur din aur, suprapusă, la rândul ei, peste o altă stea, cu 16 raze.

Lanţul, cu o lungime de 850 de mm, este din argint şi poleit cu aur. Constă din verigi oval-orizontale pe mijlocul cărora este dispus câte un crin dublu care alternează cu verigi având imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, iar acvila şi accesoriile acesteia sunt confecţionate din aur.

Veriga centrală a lanţului Colanului Prezidenţial este compusă dintr-o cunună din frunze de stejar, în relief, confecţionată din argint, peste care sunt suprapuse un buzdugan şi o spadă încrucişate, din aur. În punctul de intersecţie a buzduganului şi spadei este montat un diamant de 0,7 carate.

Schiţa Colanului Prezidenţial a fost elaborată de pictorul Semion Odainic şi aprobată de Comisia Naţională pentru Heraldică.

În 2009, Parlamentul a stabilit că suma alocată pentru confecţionarea însemnului, la Uzina “Giuvaier” din Chişinău, nu va depăşi 150 de mii de lei. Acesta este şi preţul anunţat de conducerea uzinei zilele acestea, cu precizarea că banii încă nu i-au fost transferaţi şi că a păstrat însemnul într-un seif din 2009.

Preţul aurului, argintului şi al pietrelor preţioase utilizate la confecţionarea Colanului Prezidenţial se cifrează la aproximativ 14 mii de lei, manopera fiind de 10 ori mai scumpă. (1 euro = 15,65 lei)

Potrivit legii adoptate în 2009, preşedintele Republicii Moldova va purta Colanul Prezidenţial nu doar în ziua învestiturii, dar şi cu ocazia „ceremoniilor şi acţiunilor de protocol de importanţă deosebită”.

“Jur să apăr unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”

arena.md

Constituţia stabileşte, în Articolul 77, că “Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului”, “reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării”.

Potrivit Art.79 din Constituţie, Nicolae Timofte va depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale următorul jurământ:

“Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”.

Art. 80 al Constituţiei stabileşte:

Durata mandatului

(1) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului.

(2) Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales.

(3) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive.

“Preşedintele Republicii Moldova beneficiază de imunitate. El nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului”, conform Art.81.

Preşedintele Republicii Moldova poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit prin lege, spre ratificare Parlamentului. La propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Republicii Moldova şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, conform Articolului 86.

Preşedintele Republicii Moldova este Comandantul Suprem al Forţelor Armate şi poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală, iar în caz de agresiune armată, ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război şi le aduce, neîntârziat, la cunoştinţa Parlamentului, stabileşte Constituţia în Art. 87.

Conform Articolului 90 al Legii Supreme, “vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces”, iar “cererea de demisie a Preşedintelui Republicii Moldova este prezentată Parlamentului, care se pronunţă asupra ei”.

Eleonora Lisnic
Elldor.Info

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!