Foto: Guvernul RM

Cu prilejul Zilei Drapelului de Stat al Republicii Moldova, marcată pentru a treia oară, în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN) din Chişinău, pe un catarg de 30 de metri înălţime, a fost arborat un drapel imens, cu dimensiunile de 7×3,5 metri, în cadrul unei ceremonii solemne.

Drapelul, despre care Serviciul de presă al Guvernului menţionează că este “cel mai mare Tricolor din istoria ţării”, a fost binecuvântat de Mitropolitul Vladimir al “Chişinăului şi Întregii Moldove” şi arborat de premierul Vlad Filat.

Preşedintele Nicolae Timofti n-a participat la manifestarea din PMAN, deoarece tocmai în această zi efectuează o vizită la Bruxelles. Nu este clar de ce scenariul evenimentului n-a prevăzut participarea preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu.

În cadrul ceremoniei nu a fost anunţată prezenţa la eveniment a deputaţilor în Parlamentul Republicii Moldova.
Nici Serviciul de presă al Guvernului nu menţionează prezenţa deputaţilor, informând: “La eveniment au participat votanţii Drapelului de Stat al Republicii Moldova – membri ai primului Parlament al RM şi Preşedintele de atunci, Mircea Snegur, primul Preşedinte al RM. De asemenea, (…) au fost prezenţi Mitropolitul Moldovei ÎPS Vladimir, membrii actualului Cabinet de Miniştri şi conducători ai autorităţilor publice centrale, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditaţi la Chişinău , militari, numeroşi oaspeţi”.

Într-un comunicat difuzat presei, Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, precizează că deputaţii săi au participat la ceremonia din PMAN.

Tricolorul a fost desemnat drapel oficial al Republicii Moldova la 27 aprilie 1990 de către parlamentul de atunci.
Regretatul Gheorghe Ghimpu, fratele lui Mihai Ghimpu, a fost deputatul care, la 27 aprilie 1990, a dat jos drapelul sovietic de pe clădirea Parlamentului de la Chişinău şi a arborat Tricolorul.

În debutul şedinţei plenare de astăzi a Parlamentului, la propunerea deputatului PL Valeriu Saharneanu, după onorarea Tricolorului, parlamentarii au păstrat un minut de reculegere în memoria lui Gheorghe Ghimpu.

Elldor.Info