Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Ion Varta: După înglobarea în Imperiul Rus, românii din Basarabia mureau pe capete

Publicat 00:22 | 18 mai 2012 // Cultură, Republica Moldova // 1.080 vizualizări

Ion Varta, istoric:

“Am avut o conferinţă internaţională de istorie la Chişinău, cu istorici din mai multe ţări, inclusiv din SUA.
Au fost câţiva istorici din Federaţia Rusă, care rămân ancoraţi în abordarea imperială a acestei probleme.

Nu am remarcat nicio schimbare de atitudine la ei. Au încercat să justifice acest rapt, ceea ce este ridicol astăzi. Argumente de genul celor “noi am trecut pe-aici, deci teritoriul ni se cuvine” par cel mult exotice.
Se referă la trecerea spre sud-vest a triburilor slave la începutul secolului al VII-lea. Deci, disputa rămâne mereu actuală.

Ei susţin că Basarabia s-a bucurat de o dezvoltare economică fără precedent după înglobarea în Imperiul Rus.

Nu este deloc adevărat. S-a produs un regres economic pe toate planurile. Românii mureau pe capete din cauza epidemiilor.
Reforma agrară din 1868 a ruşilor a făcut ca românii basarabeni să primească 3,5 – 7 deseatine, pentru care au plătit un preţ triplu.
La sfârşitul secolului XIX, 21% din ţăranii basarabeni nu aveau pământ. Aşa se explică exodul de populaţie, care a început în 1891 până în 1914.
Românii îşi abandonează vetrele în căutarea pământului promis de ruşi în Extremul Orient. Cei care voiau să plece trebuiau să cumpere bilete la tren. Sărăcia ne-a salvat de la o depopulare dramatică.

Peste 300.000 de cereri s-au înregistrat pentru plecare spre Extremul Orient. Peste 60.000 de români au plecat şi nu s-au mai putut întoarce.

Au înţeles că au fost traşi pe sfoară: acolo nu-i aştepta nimeni. Toate terenurile aveau păduri seculare şi era foarte greu să le defrişeze doar cu toporul. Au vrut să se întoarcă, dar nu mai aveau bani de drum.

În războiul ruso-japonez, au murit 16.000 de etnici români. În timpul Primului Război mondial, au fost mobilizaţi peste 300.000 de români basarabeni.

Noi am fost izolaţi de naţiunea noastră şi nu am participat la marile evenimente ale naţiunilor din secolul al XIX-lea. Eram în pericol să devenim minoritari pe teritoriul nostru.

Limba română a fost interzisă în şcoli după 1867. În schimb, în cele trei judeţe din sud – Cahul, Izmail şi Bolgrad – care s-au unit cu restul Moldovei 22 de ani, Cuza a introdus învăţământul gratuit obligatoriu de 4 clase în limba română. Anexarea lor ulterioară a provocat deznaţionalizarea forţată şi acolo.

Mihai Ghimpu a declasificat arhivele când a fost preşedinte interimar şi am putut să cercetăm documentele din acea perioadă. Aşa am aflat că într-un an şi 4 luni, în Transnistria, s-a murit pe capete.

Norma stabilită de Moscova era de 200 de oameni care urmau să fie împuşcaţi. Procesele verbale atestă că a fost depăşită de 50 de ori norma în anii 1937-1938.
La Tiraspol, prin exces de zel, au fost executate 10.000 de persoane. Avem probe că acolo există gropi comune pentru români.

Foametea leninistă din 1921-1923, foametea stalinistă din 1924-1925, 1932-1933 nu au fost încă elucidate.
În iarna din 1932, mulţi au reuşit să fugă peste Nistrul îngheţat spre România, alţii au fost mitraliaţi pe gheaţă”.

Opinie exprimată de Ion Varta în cadrul dezbaterii „200 de ani de la primul rapt al Basarabiei de către Rusia. Impactul lui asupra istoriei românilor”, găzduită la 16 mai 2012 de Parlamentul României şi organizată de Comisia pentru Românii de Pretutindeni a Senatului României, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni şi Consiliul Naţional al Reîntregirii, în parteneriat cu Platforma Civică “Acțiunea 2012” şi Consiliul Româno-American.

A consemnat Viorel Patrichi: Două sute de ani de la pierderea Basarabiei

Elldor.Info

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!