mae.ro

România nu acceptă existenţa unei limbi moldoveneşti, a declarat joi, 7 iunie, ministrul de Externe, Andrei Marga, referindu-se la legea aflată în dezbatere parlamentară în Ucraina, în care se face distincție între limba română şi cea “moldovenească”, relatează “Evenimentul Zilei” în ediţia online.

Andrei Marga a menţionat că această poziţie a României este în deplin acord cu punctul de vedere exprimat de comunitatea academică din Republica Moldova, “care a spus mereu că e vorba de aceeaşi limbă, de limba română”.

“Noi reacţionăm acum la o primă lectură, această lege nu este adoptată, dar poziţia noastră este că există limba română şi aceasta este limba pe care o vorbim şi noi, şi cetăţenii Republicii Moldova”, a declarat ministrul român de Externe.

Problema se află şi în atenţia Înaltului Comisar pentru Minorităţi al OSCE și a Consiliului Europei, care au formulat o serie de recomandări în acest sens, a menţionat Andrei Marga.

Rada Supremă (parlamentul de la Kiev) a aprobat în primă lectură un proiect de lege privind limbile de stat din Ucraina. Proiectul de lege păstrează prevederea că limba ucraineană este singura limbă de stat, dar adaugă că pe teritoriul Ucrainei este garantată utilizarea limbilor regionale – “moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă, maghiară”.

Andrei Marga s-a referit şi la declarațiile purtătorului de cuvânt al MAE ucrainean, Oleg Voloşin, care a criticat acordarea de pașapoarte românești cetățenilor ucrainieni şi a spus că „acei cetățeni ai Ucrainei care primesc pașapoarte românești comit o infracțiune, iar un astfel de delict trebuie sancționat”.

Ministrul Andrei Marga a spus că România nu a acordat ”cetățenie în masă și nici pe criterii etnice, ci doar pe principiul recunoașterii și redobândirii cetățeniei care s-a pierdut”. Andrei Marga a subliniat că această procedură nu este una specifică României și nu vizează doar Ucraina, ci și alte țări.

Elldor.Info