Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

În vis sufletul pare să ne vorbească

Publicat 23:46 | 11 iul. 2012 // Accente Info, Elldorscop, Sănătate, Ştiinţă // 1.132 vizualizări

Din tainele omului:
Somnul şi visele, absolut necesare pentru echilibru

Ne petrecem aproximativ o treime din viaţă dormind, astfel încât calitatea somnului este unul dintre indicatorii principali ai stării subiective de bine. Aproximativ 80% din pacienţii spitalizaţi şi 70% din pacienţii din ambulator care suferă de depresie majoră descriu dificultăţi în iniţierea şi menţinerea somnului, precum şi o trezire matinală foarte devreme, alături de incapacitatea de a adormi la loc.

Modelele de somn variază foarte mult de la un individ la altul şi de la o vârstă la alta. În general, adulţii dorm între 7 şi 8 ore pe noapte, dar unii au nevoie doar de 4-5 ore, iar alţii de 10-12 ore pentru a se simţi odihniţi. Lipsa de somn ucide chiar mai repede decât lipsa hranei. Experienţele au demonstrat că după 100 până la 200 de ore de privare de somn, omul prezintă dereglări importante la nivelul întregului organism. Somnul este o stare caracterizată prin modele alternante de activitate neuronală, controlate prin mecanisme homeostatice şi de ritm circadian, care interacţionează în moduri complexe.

Nu se poate trăi fără vise

La mamifere au fost identificate două tipuri de somn. Somnul rapid, REM (rapid eye movement), caracterizat prin activitate electrică cerebrală rapidă, mişcări orizontale ale ochilor, instabilitatea semnelor vitale, hipotonia musculaturii scheletice, şi somnul lent, non-REM (Kryger et al., 2000).

Variaţia diferitelor tipuri de somn pe perioada nopţii este cunoscută ca arhitectura somnului. Pe perioada unei nopţi normale, o persoană trece prin cinci cicluri de somn care durează aproximativ 70-90 de minute fiecare.

Interesant este că perioadele de somn lent, non-REM, sunt cele mai frecvente, aproximativ 80% din timpul total. Somnul non-REM este cel mai profund în prima parte a nopţii, aceasta fiind una din explicaţiile necesităţii respectării unui program, cu adormirea în jurul orei 23:00.

Perioadele de somn rapid, REM, apar cu precădere în a doua jumătate a nopţii şi devin din ce în ce mai îndelungate la fiecare ciclu succesiv de somn. Arhitectura somnului variază foarte mult cu fiecare persoană, în ce priveşte timpul petrecut într-o etapă sau alta, al numărului total de cicluri şi al întreruperilor somnului de perioadele de veghe.

Ultimele două decenii s-au dovedit rodnice în ceea ce priveşte descifrarea somnului şi a viselor. Cercetări de amploare s-au realizat în cadrul unor laboratoare ultramoderne, laboratoare ale visului, dotate cu cele mai moderne aparate de urmărire a coordonatelor fiziologice ale organismului.

Între pereţii acestor laboratoare au dormit în timp de 10 ani peste 4.000 de subiecţi, numărul nopţilor dormite ridicându-se la peste 12.000. Astfel, astăzi se crede că toţi oamenii visează, şi asta în fiecare noapte, mai ales în timpul fazei de somn REM.

Dacă ne amintim ce am visat depinde foarte mult de momentul în care ne-am trezit. Voluntarii treziţi în mijlocul fazei REM îşi amintesc visele foarte amănunţit şi le pot descrie cu multă claritate. Dacă sunt treziţi după aproximativ cinci minute de la terminarea fazei REM, îşi amintesc doar parţial visele şi relatarea este confuză. În cazul în care sunt treziţi la zece minute după încetarea fazei REM, majoritatea celor întrebaţi nu îşi mai amintesc visele.

Din această cauză, ne amintim cu predilecţie visele avute dimineaţa devreme, înainte de trezire, când creierul trece printr-o perioadă prelungită de somn REM şi probabilitatea să visăm este foarte mare.

S-a ajuns la concluzia că faza somnului cu vise este esenţială, vitală pentru organism. Cu alte cuvinte, nici nu se poate trăi fără vise. Nici oamenii, dar nici animalele nu pot să se lipsească de ele. Aceasta pentru că visele sunt atât biologic, cât şi psihologic foarte utile.

Subiecţii care nu erau lăsaţi să viseze, fiind treziţi ori de câte ori aveau mişcările oculare tipice pentru activitatea onirică, deşi dormeau cantitativ suficient, au suferit unele tulburări de tip nevrotic.

În vis sufletul pare să ne vorbească

Se pare că visele au apărut pe o anumită treaptă a evoluţiei şi că sunt forme atavice, legate de structuri arhaice ale creierului. În plin somn, inconştientul se întrerupe şi conştiinţa noastră ia act pe neaşteptate, în mod pasiv şi imprevizibil, de o sumă de viziuni, de trăiri foarte asemănătoare, dar şi foarte deosebite de ceea ce ni se întâmplă în stare de conştienţă. În desfăşurarea acestei trăiri a frapat marea diversitate.

Visul cuprinde simultan şi succesiv caracteristici contrarii, adică el poate avea şi coerenţă şi incoerenţă şi logică şi absurditate şi claritate şi neclaritate.

Cauzele viselor sunt extrem de variate, între ele numărându-se preocupările, grijile, sentimentele, care pot să se reactiveze în somn şi să se extindă în vis.

Psihanaliza susţine, nu fără temei, că dorinţele noastre ascunse şi nevoile reprimate de conştiinţă răbufnesc în visele noastre.

În vis, sufletul pare să ne vorbească cu un alt limbaj decât cel obişnuit, poate unul mai direct şi mai sincer.

Dr. Andreea Hefco
Ziarul Lumina

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!