Interviu acordat de preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, jurnalistei Lucia Beiu, de la „Cronica Română”

- Vă rog să ne expuneţi pe scurt care sunt direcţiile prioritare ale politicii externe ale Chişinăului? De­sigur, România se numără prin­tre acestea. Însă ce aşteptări aveţi, în special, de la partenerii de la Bucureşti?

- Relaţia cu Uniunea Euro­pea­nă primează, de departe. Inclusiv cu statele europene care ne spriji­nă în eforturile noastre de a ne reforma instituţiile. România, ţările baltice, Polonia, Germania şi alte state ne-au fost alături în ultimii ani şi vă asigur că acest spri­jin este foarte apreciat la Chi­şinău. Ministerul nostru de Externe este perceput aici, la Chişinău, drept cea mai eficientă structură guvernamentală, care a reuşit să stabilească în ultimii 3 ani relaţii prieteneşti cu structurile euro­pe­ne şi cu multe dintre statele membre ale UE. Eu am o colaborare excelentă cu ministrul Leancă şi cu adjuncţii săi, doamna Gher­man şi domnul Popov, nişte diplomaţi care fac mult bine Republicii Moldova. În toate vizitele mele peste hotare i-am avut alături pe câte unul dintre ei şi am putut să le urmăresc pres­taţia şi să le apreciez competenţa. Acum e important să menţinem ritmul foarte ridicat pe care ni l-am impus şi eu, în calitate de preşedinte, am acordat în primele mele 100 de zile de activitate cea mai mare atenţie acestei componente, de politică externă.

- Republica Moldova şi-a îm­bunătăţit relaţiile cu vecinii.

- Dorinţa mea personală a fost să mă conving că Republica Moldova şi-a îmbunătăţit relaţiile cu vecinii. Aşa se explică vizitele pe care le-am întreprins în ulti­me­­le două luni la Bucureşti, Ki­ev, Moscova şi Istan­bul. Şi peste tot am întâlnit numai prieteni. Îndrăznesc să presupun că acest lucru se datorează deschiderii noastre şi caracterului previzibil al politicii noastre externe. Cât despre România, eu cred că avem capacitatea ca, împreună cu partenerii noştri de la Bucu­reşti, să dezvoltăm într-un viitor apropiat proiecte economice şi culturale de mare anvergură. Avem multe interese comune şi, ce e cel mai important, pe cele do­uă maluri ale Prutului avem ce­tă­ţeni care doresc să lucreze împreună.

- Deşi oficial se afirmă că aspiraţiile europene ale Repu­bl­i­cii Moldova sunt fireşti, în realitate Moscova este destul de iritată de restrângerea continuă a sferei sale de influenţă. Cum intenţionaţi să gestionaţi relaţiile cu Rusia pentru a nu exista ten­siuni în relaţiile bilate­rale, tensiuni care (ne place sau nu, sunt o realitate) ar afecta ne­gativ eco­nomia Republicii Moldo­va?

- Eu m-am întâlnit la Chişinău şi la Moscova cu oficiali ruşi care mi-au arătat că înţeleg aspiraţia de integrare europeană a Repu­bli­cii Mol­do­va. Noi vom evita orice fel de tensiuni în relaţiile noastre cu Federaţia Rusă, care este un stat important în regiune şi cu care avem un trecut comun. Sunt ferm convins că ce­tă­ţenii ruşi şi moldoveni aşteaptă de la politici­eni să construiască poduri, nu să restricţioneze accesul pe ele. În toate discuţiile pe care le-am purtat cu oficialii ruşi, am propus să găsim liante care ne unesc, şi ele există, numai trebuie văzute şi folosite.

- Se poate vorbi astăzi de o strategie pe termen mediu şi lung a R.Moldova privind relaţiile cu Ro­mâ­nia? Şi desigur şi viceversa?

- În opinia mea, cel mai bun semnal pe care îl putem transmite cetăţenilor statelor noastre este să punem în aplicare şi să finalizăm proiectele asupra cărora ne-am pus de acord. Dau ca exemplu gazoductul Iaşi-Ungheni, dar sunt şi altele. Raporturile noastre prieteneşti trebu­ie să capete cât mai multă consisten­ţă. Şi există cola­bo­rări cu vechime, de pildă bur­se­le pe care le acordă statul român tinerilor noţtri şi pentru care suntem recunoscători statului român. Dar subliniez: şi Chişinăul trebuie să aibă partea sa de contri­bu­ţie în dezvoltarea parteneriatului moldo-român.

- Ce ne puteţi spune despre pro­iectele, programele şi instrumentele de cooperare dintre R. Moldova şi NATO? Este nivelul actual al colaborării dintre România şi R. Moldova de natură să ajute la o mai bună percepţie a parteneriatului cu NATO în rândul conaţiona­lilor Dvs.?

- Sunt cunoscute activităţile noastre comune cu NATO, din ipos­taza noastră de ţară neutră. Militarii noştri participă deseori la acţiuni de menţinere a păcii desfăşurate sub egida NATO. Prin intermediul NATO ne in­stru­im cadrele militare şi poli­ţie­neşti. Cu ajutorul NATO am nimicit sute de tone de pesticide rămase pe teritoriul ţării noastre din perioada sovietică. Eu sunt încrezător că asemenea acţiuni, du­blate de o mai bună comunica­re cu cetăţenii noştri, vor îndepărta prejudecăţile care încă se mai pot întâlni la Chi­şinău, privind caracterul de inamic al Alianţei Nord-Atlantice. Un prim pas în această direcţie este recentă in­terzicere a simbolurilor sovietice. Se ştie că ostilitatea faţă de NATO a fost cultivată în perioada sovietică.

R. Moldova – stat integru şi funcţional, Transnistria – auto­no­mie largă

- Recent a avut loc reuniunea din Viena a formatului 5+2. Pu­tem vorbi de oarece progrese în solu­ţio­narea conflictului trans­nis­trean? Care ar fi, în opinia Dvs., varianta de compromis în acest caz, având în vedere şi de­cla­raţiile destul de agresive uneori ale emisarului FR, Dmitri Rogozin?

- Noi suntem dispuşi să acordăm regiunii transnistrene o autonomie largă, pornind de la principiul de suveranitate al Republicii Moldova.
Pentru noi este important ca sta­tul să rămână integru şi func­ţional, ca Republica Mol­do­va să rămână o ţară democratică şi să-şi păstreze cursul de integrare europeană, deoarece pen­tru noi valorile europene sunt im­portante. Faţă de muniţiile ruseşti depozitate la Colbasna şi trupele ca­re păzesc acele muniţii, poziţia noastră rămâne neschimbată: Federaţia Rusă trebuie să îşi retragă trupele şi armamentul, în conformitate cu angajamentele pe care şi le-a asumat pe plan internaţional, începând de la summit-ul OSCE de la Istanbul, din 1999. Aceasta indiferent de modul în care decurg negocierile în formatul 5 +2.

Eurointegrare, prietenie şi colaborare cu statele CSI

- Odată cu venirea lui Putin la putere, crearea Uniunii Eu­ro­asiatice a intrat în linie dreaptă. Dacă ne amintim de sfatul dat de fostul preşedinte – actual premier Medvedev cum că locul R. Moldova e în această Uniune, am putea anticipa că la un moment dat, R. Moldova va fi pusă să aleagă între Uniunea Euroasiatică şi UE. Este Repu­bli­ca Moldova pregătită să aibă o opţiune, sau ea se va contura în funcţie de dinamica evenimentelor?

- Indiferent de greutăţile prin care trecem, indiferent de capacitatea de moment a instituţiilor şi a funcţionarilor noştri de a participa la procesul de integrare europeană, aceasta este singura cale care ne poate aduce prosperare. Adoptarea valorilor europene ne vor fortifica instituţiile şi vor pune în funcţiune mecanisme care, în final, vor duce la ridicarea nivelului de trai, la o viaţă mai bună. Avem nevoie de efort şi disciplină pentru a implementa programele pe care ni le-am asumat în faţa Uniunii Europene, pentru a va­lorifica oportunităţile ce ne sunt ofe­rite de partenerii noştri europeni.
Da, unele grupuri politice din Republica Moldova încearcă să promoveze ideea integrării într-o aşa-numită uniune euroasiatică, care de facto nici nu există. Dar noi trebuie să ne concentrăm pe pro­cesele de eurointegrare, întru­cât am pornit aceste procese şi trebuie să le ducem la capăt. Nu putem oscila la nesfârşit între două opţiuni de dezvoltare. În acelaşi timp, vom păstra relaţiile prieteneşti, de cooperare economică şi culturală cu statele CSI.

- În încheierea dialogului nostru, cum aţi caracteriza pe scurt primele 100 de zile de ale mandatului Dvs. prezidenţial şi cum vedeţi Republica Moldova la finalul mandatului Dvs.?

- Părerile privind prestaţia mea de până acum au fost foarte diferite şi eu am luat act de ele. Am văzut şi reproşuri îndreptăţite la adresa mea. Dar sunt li­niş­tit şi mă pot concentra pe lu­cru­rile pe care trebuie să le fac de aici îna­inte. Raţiunea manda­tului meu de preşedinte este asi­gurarea în Re­pu­blica Moldova a supremaţiei le­gii şi edificarea unui stat de drept.
În ultima perioadă, am acordat o atenţie deosebită problemelor care frânează dezvoltarea instituţiilor statului: corupţia, labilitatea sistemului judecătoresc şi fragilitatea securităţii statului, în special cea energetică şi cea financiar-bancară. Avem discuţii intense cu toate instituţiile statului pentru remedierea acestor probleme şi eu anticipez în acest sens rezultate bune, în timpul cel mai apropiat.

Sursa: Cronicaromana.ro