Mai mulţi români din regiunea Cernăuţi ne-au solicitat sprijinul în rezolvarea unei probleme pentru care este nevoie doar de o minimă voinţă din partea Bucureştiului: să nu le mai stâlcim numele în actele de identitate, atunci când solicită paşaport românesc.
Destul că au fost rusificate, apoi ucrainizate numele românilor din Ucraina.
Noi ce facem?
Le distrugem încă o dată identitatea?

Despre ce este vorba?

Doamna Tatiana Popa, consul general la Cernăuţi, le respinge acestor oameni dosarele pentru obţinerea cetăţeniei române dacă nu-şi “traduc” numele din rusă în… engleză!

De exemplu, dacă pe un bucovinean îl cheamă Cernei în actele redactate în limba rusă, acest nume va trebui scris în paşaportul românesc “Tcherney”.
Caproş devine “Kaprosh”!
Îl cheamă Herţanu Igor? Se va scrie “Hertsanu Ihor”!
O cheamă Tatiana? Se va trece “Tetiana”!
Lui Pupăză Dumitru din Târnauca, raionul Herţa, regiunea Cernăuţi, i s-a respins dosarul pentru cetăţenie română pe motiv că numele corect ar fi Pupaza Dmytro.
Vornic Vadim trebuie să accepte în paşaportul românesc forma “Vornik Vadim”.

Doamna Tatiana Popa pretinde să se scrie cu apostrof următoarele prenume în documentele româneşti: Ol’ha în loc de Olga, Il’ya în loc de Ilie, Vasyl’ în loc de Vasile.

Rezultă deci nume care practic nu există la noi. Contrar normelor de scriere din limba română.

De fapt, după cum se poate observa, Tatiana Popa nu respectă nici normele limbii engleze.
Aşa că, începând cu luna martie 2012, doamna consul general refuză să mai primească dosare pentru redobândirea cetăţeniei române de la bucovineni.

Conform articolului 13, alineatul (2) din Legea cetăţeniei române, doamna consul general are doar competenţa preluării dosarelor de cetăţenie română şi trimiterii lor în timp util către Comisia pentru cetăţenie din cadrul ANC.

Potrivit articolului 14, alineatul (1), Comisia pentru cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea, redobândirea, retragerea sau renunţarea la cetăţenia română.
Prin urmare, Comisia pentru cetăţenie, şi nu doamna consul Tatiana Popa are competenţa să stabilească dacă actele din dosar corespund sau nu cerinţelor legale.

Ministrul Andrei Marga: “Vom cerceta situaţia şi vom lua măsuri!”

Românii din Cernăuţi, aflaţi în această situaţie absurdă, s-au adresat Ministerului Afacerilor Externe (Adresa nr. 5590/5.06.2012), Ministerului Justiţiei (8.06.2012) şi Senatului României (11.06.2012), cu rugămintea de a interveni pentru rezolvarea blocajului.
Numai Senatul a răspuns că respectiva comisie a examinat pe 18 iunie solicitarea şi a “redirecţionat spre competentă soluţionare către MAE”.
Iar “competenta soluţionare” nu a mai venit.

Pe data de 1 august, domnul ministru Andrei Marga a avut o conferinţă de presă la Sala Gafencu de la MAE.
Am profitat de prilej şi l-am întrebat ce se întâmplă cu dosarele românilor din nordul Bucovinei.

- Domnule ministru, oamenii au dreptul la numele lor. Stâlcirea numelor este un atentat la identitatea persoanei.
România are o veche datorie morală faţă de românii din teritoriile invadate de Stalin: în buletinele şi în paşapoartele acestor oameni, născuţi înainte de 1944, autorităţile noastre au scris “Născut în Republica Moldova”, “Născut în Ucraina”, deşi aceste state nu existau atunci.
Acum, a apărut o situaţie nouă: consulul general de la Cernăuţi le stâlceşte numele, solicitând o pretinsă traducere a numelor în limba… engleză.
După rusificare, după ucrainizarea la care au fost supuşi, conaţionalii noştri nu înţeleg ce se întâmplă cu noi.
Cum comentaţi situaţia?

- Sigur că nu este în regulă să modificăm numele oamenilor. Nu cunosc despre ce este vorba, dar vom cerceta şi vom da un răspuns…

- La începutul lunii iulie, Rada Supremă de la Kiev a adoptat legea limbilor din Ucraina, document în care apare limba moldovenească, alături de limba română, armeană, idiş, găgăuză… Cu toate că românii reprezintă a doua minoritate din Ucraina, ca număr, după ruşi.
Dumneavoastră aţi avut o reacţie publică adecvată la o televiziune, unde aţi afirmat că România nu admite existenţa limbii moldoveneşti.
Unii parlamentari ucraineni au replicat că fac ce vor în ţara lor, că România nu a suflat niciun cuvânt la Consiliul Europei, unde s-a dezbătut Carta limbilor europene.
Mai mult, Bucureştiul nu a făcut niciun demers oficial pe lângă Ucraina în timp ce legea limbilor se dezbătea în Rada Supremă.
Aţi făcut un asemenea demers oficial? Şi dacă da, ce răspuns oficial aţi primit de la Kiev?

- Sigur că noi nu putem fi de acord cu existenţa limbii moldoveneşti. Este o problemă controversată… Aţi văzut că şi în sudul Dunării se vorbeşte dacă valaha este română sau nu, dacă aromâna este română sau nu… De fapt, Academia Română ar trebui să elaboreze un document din care să rezulte că nu există limba moldovenească, aşa cum Academia de la Chişinău a făcut deja. Academia Română are mijloace prin care poate să demonstreze acest lucru…

Şi cam atât.
Am înţeles că Andrei Marga este prins în vâltoarea politică şi e mai greu să te ocupi şi de agenda reală a românilor din jurul României.
Probabil că, tocmai de aceea, doar 73016 români din afara ţării au votat la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, despre care ministrul cu mănuşi albe a spus: “Incultura, bădărănia face gura mai slobodă întotdeauna”.
Şi noi credem la fel…

Emil Constantinescu: „M-am născut în Republica Moldova”. În 1939, pe când aceasta nu exista…

Viorel Patrichi
Pentru Elldor.Info