Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Urzicile – reţete şi fitoterapie

Publicat 12:00 | 10 apr. 2013 // Radar, Sănătate, Şi altele... // 1.315 vizualizări

Cura cu urzici, sănătate din farmacia primăverii

Urzici-padureProf. univ. dr. Constantin Milică

Astăzi vom prezenta urzica vie, una dintre cele mai vechi plante din flora spontană şi apreciată încă din timpurile îndepărtate ale Antichităţii ca plantă alimentară şi medicinală.

Din primele zile călduroase după sfârşitul iernii, urzicuţele devin alimente foarte valoroase, mult căutate pentru virtuţile lor depurative, mineralizante, vitaminizante şi energizante, mai ales pentru persoanele anemice, obosite şi slăbite la ieşirea din iarnă. Considerată o plantă sacră, urzica vie se consumă pe toată durata Postului Mare, în mod obligatoriu în ziua Dochiei, în săptămâna Patimilor şi în Sâmbăta Paştelui.

Urzicile s-au dovedit a fi medicamente naturale de neegalat, utilizate în primăvară la prevenirea şi vindecarea unui mare număr de afecţiuni.

În scopuri alimentare se recoltează partea aeriană a plantulelor tinere, imediat după răsărire, pe cât posibil dimineaţa pe rouă, la începutul primăverii. Se pot folosi şi frunzele adunate cu mănuşa, prin strujire, până la înflorire. Valorificarea se face în stare proaspătă în diferite mâncăruri sau în stare uscată, după ce au fost ţinute la umbră, în strat subţire, în încăperi bine aerisite şi păstrate în săculeţi de pânză.

Proprietăţile terapeutice şi alimentare ale urzicilor sunt datorate bogăţiei în unele substanţe bioactive între care predomină complexul de săruri minerale, îndeosebi fier, magneziu, calciu, potasiu şi siliciu. În plus, există o mare cantitate de vitamina C (de 200 de ori mai mult decât în mere), precum şi alte vitamine importante cum ar fi K (cu acţiune antihemoragică), PP, complexul B şi provitamina A (betacaroten).

Principalele efecte terapeutice ale urzicii:

– antianemice, energizante, vitaminizante, mineralizante, depurative (în curăţarea sângelui de toxine), tonice, antirahitice;

– în afecţiunile digestive are efecte hepatoprotectoare, antimicrobiene, gastrosecretoare, antidiareice, antihemoragice, aperitive, antihelmintice;

– la nivelul aparatului respirator are proprietăţi expectorante, emoliente, antitusive, antiastmatice, antibronşitice, antiinflamatoare;

– pentru sănătatea rinichilor are acţiuni diuretice şi de drenor al excesului de uree, creatinină şi acid uric;

– în afecţiunile cardiovasculare activează circulaţia sângelui;

– în metabolismul general urzica este un bun hipoglicemiant (antidiabetic), anticelulitic, antireumatismal, imunostimulator.

Curele de primăvară şi de toamnă cu urzici, luate sub diferite forme, au acţiuni favorabile pe o paletă largă de afecţiuni maladive: digestive, genitale, renale, pulmonare, cardiovasculare, reumatismale.

În bolile digestive urzica previne şi combate:

Urzici– gastritele hiperacide cauzate de abuzul de tutun şi cafea, ulcerele gastrice şi duodenale, previne cancerul gastric, stimulează secreţiilor gastrice, pancreatice şi intestinale;

– hepatite, litiază biliară, pancreatită, ciroză şi ascită;

– atonie digestivă (indigestii), crampe intestinale, constipaţii uşoare (1 linguriţă pulbere de rădăcini luată cu 15 minute înainte de mese), diaree rebele sau provocată în caz de tuberculoză, dizenterie, enterite acute şi cronice.

În afecţiuni renale, preparatele din urzică au eficacitate în:

– calculoză renală, infecţie renală;

– retenţie urinară, uremie (infuzie din frunze, rădăcini de urzică consumând un litru ceai pe zi în locul apei potabile), reducerea procentului de uree, acid uric şi creatinină.

În afecţiunile pulmonare intervin eficient pentru:

– bronşite, astm bronşic, fluidificarea secreţiilor bronşice (datorită mucilagiilor);

– tuse seacă şi convulsivă, răceli frecvente, dureri de piept;

– pneumonie, tuberculoză (decoct din rădăcini şi frunze de urzică cu miere şi fagure alb, în cure de 1-2 luni sau pulbere din frunze uscate, luate cu miere în proporţii egale).

La dereglările de metabolism (diabet zaharat, obezitate) sunt recomandate cure de 3 săptămâni, repetate în cursul anului, folosind amestec de urzici, teci de fasole şi frunze de dud şi nuc.

În reumatism degenerativ şi gutos, poliartroze, lumbago şi sciatică se foloseşte tinctura de urzici (câte 20-30 picături de 3 ori pe zi), în cură de durată.

Pentru revigorarea organismelor anemice, rahitice, convalescente cu migrene şi dureri de cap, precum şi la sportivii de performanţă este recomandată o cură de 4 săptămâni cu infuzie din frunze de urzici, eventual în amestec cu mentă şi muşeţel (de 2-3 ori pe zi).

La bătrâneţe, cura cu urzici reface viabilitatea organismului ieşit din iarnă cu carenţe de vitamine şi fier şi cu simptome de epuizare, oboseală şi lipsă de putere.

Reţete cu urzici

Salate
Se prepară numai din urzici, frecate cu sare pentru a nu mai fi vezicante, sau în asociere cu frunze de păpădie şi lăptucă (în părţi egale), cu puţin ulei şi zeamă de lămâie. Se poate pregăti şi o salată de urzici cu ou; 150 g frunze urzici proaspete se spală, se opăresc 5 minute, se scurg, se taie mărunt şi se amestecă cu puţin oţet de mere şi sare, eventual cu 20 g smântână. Se ornează cu rondele de ou fiert tare. Aceste salate au efecte miraculoase de primenire a sângelui, prin curăţire de toxine şi prin revigorarea şi vitaminizarea organismelor anemice şi debilitate la ieşirea din iarnă. Efectul revigorant este datorat stimulării proceselor de producere a globulelor roşii (hematii), a leucocitelor şi a trombocitelor.

Supa de urzici
Se prepară din frunze tinere, care se fierb în apă cu sare, se toacă mărunt, se înăbuşă în puţin unt, se adaugă apă (din cea în care s-a fiert), se îngroaşă cu făină, mărar şi câteva felii de cartof şi se mai dă în clocot.
Ciorba (borşul) de urzică
Se prepară prin fierberea urzicilor cu o ceapă tăiată mărunt, morcov, ţelină, albitură şi orez, se adaugă borşul fiert separat şi strecurat. Se potriveşte de sare şi se mai dă în câteva clocote. Se serveşte ca atare sau se drege cu smântână.

Piureul
Se obţine prin tocare pe un fund de lemn a urzicilor fierte în apă cu sare; se adaugă puţină făină albă şi zeamă în care au fiert, se amestecă bine pe foc şi se serveşte cu hrean ras şi cu mămăligă. Mai frecvent, piureul se prepară cu lapte şi usturoi, întocmai ca acela din spanac, şi se serveşte cu ouă ochiuri, crochete sau frigănele. Consumul zilnic de piure are efecte favorabile în stimularea poftei de mâncare prin acţiuni directe asupra declanşării secreţiilor gastrice, hepatice, pancreatice şi intestinale.

Plăcinta cu urzici
Se prepară din urzici fierte şi tocate mărunt, amestecate cu unt, brânză telemea, sare, piper şi ouă fierte tari şi zdrobite; compoziţia se aşază pe foi de aluat, se rulează şi se pune la cuptor într-o tavă unsă.

Sursa: Ziarul Lumina

Elldor_Info-Avansam

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!