Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Proiecte faraonice. China unește Pacificul cu Atlanticul

Publicat 16:25 | 24 iun. 2013 // Accente Info, Geopolitică, Mapamond, Opinii, Radar // 971 vizualizări

spargator-de-ghiata-China-SyuelunViorel Patrichi

După ce a penetrat Calea Maritimă de Nord prin Oceanul Arctic, China face un pas similar în cu totul altă regiune.

Parlamentul din Nicaragua a aprobat construirea pe teritoriul ţării a unui canal pentru vapoare, care să unească Pacificul cu Atlanticul. Contractul pentru executarea lucrărilor la cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Americii Latine i s-a atribuit Chinei.

De fapt, Republica Populară Chineză va avea o nouă cale maritimă, pe care o va folosi 100 de ani şi, după expirarea unui secol de prezenţă în regiune, va putea să stăpânească o zonă de influenţă tradiţională a Statelor Unite.

Licitaţia pentru construirea acestui canal a fost câştigată de compania Nicaragua Canal Development Investment Co. din Hong Kong. Acest lucru nu a fost împiedicat nici de faptul că Managua şi Beijingul nu au relaţii diplomatice fiindcă Nicaragua recunoaşte independenţa Taiwanului.
Nu au fost stabilite detaliile exacte ale proiectului. Se ştie doar că toată investiţia se va ridica la 40 miliarde de dolari. Se preconizează ca Beijingul să sape un canal cu o lungime totală de peste 200 de kilometri în 11 ani. Va construi apoi, de-a lungul canalului, un aeroport internaţional, o cale ferată, porturi, o conductă de petrol.

În primii 10 ani, chinezii s-au obligat să plătească pentru Nicaragua câte 10 milioane de dolari pe an, apoi va ceda anumite procente din profit. Iar peste 100 de ani, după expirarea concesiunii, China va preda către Managua canalul cu toată infrastructura. Autorităţile din Nicaragua speră să crească astfel veniturile statului cu 10%. Această ţară, unde peste 42% din numărul locuitorilor trăiesc sub pragul sărăciei, nu putea să refuze banii chinezilor.

„Problemele principale pentru Nicaragua capotează în tensiunile sociale şi în infrastructură, toate absolut irezolvabile, crede Alexei Maslov, şeful Departamentului de Studii Orientale de la Şcoala Superioară de Economie, citat de ziarul “Izvestia” de la Moscova. China nu s-a oferit doar să construiască pur şi simplu un canal, ci întregul pachet de servicii”.

Iniţial, autorităţile din Nicaragua au purtat negocieri pentru o posibilă participare la acest proiect cu Brazilia, Venezuela, Rusia, Coreea de Sud, Japonia. Experţii susţin că numai China a ştiut să ofere cele mai bune condiţii. Pe lângă lucrările de investiţii şi de construcţii, Beijingul se va ocupa şi de pregătirea inginerilor şi tehnicienilor din partea locului, care se vor ocupa de întreţinere, va transfera producţia multor subansamble pe teritoriul Republicii Nicaragua, ceea ce va determina dezvoltarea industriei locale.

Se înţelege că Beijingul nu se ghidează aici după considerente caritabile, ci după criterii geopolitice.
„Adjudecându-şi 100 de ani de prezenţă în Nicaragua şi intensificându-şi politica în America Latină, după venirea la putere a lui Xi Jinping – America Latină este o zonă de interese importantă pentru SUA – China ocupă o poziţie strategică importantă, în opoziţie cu americanii”, consideră Maslov. El crede că Washingtonul s-a obişnuit să acţioneze în această regiune prin exercitarea unei anumite influenţe asupra elitelor politice, prin schimbarea regimurilor, ceea ce nu poate să nu provoace iritare. Beijingul însă a preferat să cucerească America Latină cu investiţii.

În plus, proiectul se poate reflecta generos chiar şi asupra situaţiei din China. Maslov menţionează că Beijingul beneficiază de sume enorme de bani lichizi şi, dacă aceştia rămân în China, ar putea să producă inflaţie. Transferând bani în afara ţării, Beijingul omoară doi iepuri dintr-un foc: îşi stabilizează propria economie şi câştigă imaginea unei puteri foarte dezvoltate.

Se taie apa Canalului Panama?

Pe termen mediu și lung, obiectivele Beijingului pot fi pur politice. E greu de crtezut că un asemenea proiect se poate amortiza, fiind aflat la 600 de kilometri de Canalul Panama, care încă funcţionează de o sută de ani. Mulţi renunţă deja astăzi chiar şi la Canalul Panama. Beijingul vrea pur şi simplu să aibă o cale navigabilă proprie, pe care o va controla în totalitate peste un deceniu.

Prin Canalul Panama, trec anual aproximativ 4% din cantitatea de mărfuri pentru comerţul mondial. Cu toate acestea, în ultima vreme, din cauza taxei mari de trecere (de la 1300 de dolari la 2500 de dolari, în funcţie de lungimea vaporului), mulţi preferă alte căi maritime. Pentru a remedia situaţia, canalul se lărgeşte. Se presupune că, după 2015, capacitatea lui de tranzit va creşte până la 18.800 vapoare pe an. La o asemenea concurenţă, speranţele că această cale maritimă va atrage volume de marfă, măcar similare, sunt nefondate.

Merită remarcat că, la timpul ei – adică la sfârşitul secolului al XIX-lea – construcţia Canalului Panama s-a transformat într-un uriaş scandal. Compania franceză, care se ocupa de proiect, a emis acţiuni de sute de milioane de franci, a luat credite, iar apoi a dat faliment rapid. Conform unor estimări prudente, au avut de suferit vreo 700.000 de oameni. Foarte mulţi au investit în hârtiile de valoare atât în Franţa, cât şi în străinătate. Timp de mulţi ani, cuvântul „Panama” a fost vorbă de ocară. Însuşi canalul a fost construit abia peste 30 de ani, când concesiuna a fost transferată la Statele Unite ale Americii.

Nu cred însă că Beijingul va face posibil un scandal similar în jurul canalului din Nicaragua. Totul va fi sub control. Chiar dacă pare deplasată această investiție, China este obligată să construiască pentru a-și hrăni decent miliardele de oameni. Țările care vor înțelege această nevoie a Chinei își vor putea rezolva propriile probleme de infrastructură. Cel mai prețios beneficiar pentru acest constructor faraonic al veacului nostru ar fi Rusia, numai dacă Moscova se vindecă de spaime în fața ofensivei vecinilor din Extremul Orient.
Sau poate că e mai bine așa…

Elldor_Info-Avansam

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!