Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Sf. Dimitrie al Rostovului: Dumnezeu nu îngăduie să se împlinească toate dorinţele tale ca să nu ți se vatăme sufletul

Publicat 14:55 | 14 feb. 2018 // Radar, Spiritualitate // 614 vizualizări

Sfântul Dimitrie, Mitropolitul Rostovului
(1629 – 1709)

„Nimic nu-ţi este de trebuinţă, dacă nu-ţi este dat de Dumnezeu”

Nu te necăji că lucrurile nu vin mereu în viaţă aşa cum le vrei tu. Nu e cu putinţă, dar nici în folosul tău ca toate să se facă după gândirea ta, după dorinţa ta, după voia ta.

Gândul tău de multe ori este rătăcit, dorinţa ta împătimită, voia ta cu totul egoistă. Şi Atotştiutorul Dumnezeu fireşte că ştie asta, chiar dacă tu nu-ţi dai seama.

De aceea nu îngăduie să se împlinească toate dorinţele tale, ca să nu ți se vatăme sufletul, cea mai mare comoară pe care o deţii.
„Pentru că ce-i va folosi omului dacă va câştiga lumea întreagă, dar sufletul şi-l va păgubi?” (Matei 16, 26).

Încredinţează-te, aşadar, pe tine în mâinile lui Dumnezeu, lasă-te cu totul în voia Sa.

S-a întâmplat ceva aşa cum voiai tu? Mulţumeşte-I.
Nu s-a întâmplat? Slăveşte-L.

Nimic nu-ţi este de trebuinţă, dacă nu-ţi este dat de Dumnezeu. Nimic, în afară de un lucru: să nu te înstrăinezi de Dânsul și de harul Lui.
De aceea „Aruncă-ţi grija spre Domnul şi El te va hrăni; El în veac nu va îngădui ca dreptul să se clatine” (Psalmi 54, 22).

***

„Dacă harul dumnezeiesc nu-l întăreşte, omul seacă duhovniceşte”

Nu te aştepta să învingi prin puterile tale păcatul, căci de la naştere ai fost pus în jugul lui, eşti rob al lui.
Te vei elibera de el doar dacă harul lui Dumnezeu te va întări.
Şi chiar şi această bună intenţie trebuie sădită în tine de Domnul, cu harul Său.
Dacă izvorul nu izvorăşte apă, râul va seca.
Dacă harul dumnezeiesc nu-l întăreşte, omul seacă duhovniceşte.

***

„Nu ai, omule, cu ce să te mândreşti, căci nu ai nimic de la tine”

Chipul smereniei l-a arătat întru Sine Domnul, căci „S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe Cruce” (Filipeni 2, 8). Din smerenie se nasc ascultarea şi supunerea, iar din mândrie se nasc cârtirea şi nesupunerea. Dintru smerenie te alipeşti de Dumnezeu, dintru mândrie eşti lepădat.

Nu ai, omule, cu ce să te mândreşti, căci nu ai nimic de la tine – nu ai nimic al tău.
Ai fost, oare, mai înainte, în acest veac? Nu ai fost.
Ştii, oare, când te-a zămislit maica ta în pântece?
Sau după puterea ta şi după gândurile tale ai fost născut astfel?
Ştii, oare, cum, în timp, ai crescut astfel şi ai dobândit această înfăţişare?
Cunoşti, oare, la ce sfârşit vei ajunge?
Dacă nu cunoşti toate acestea şi nu le pricepi, atunci de ce te mândreşti fără rost cu cele care nu sunt ale tale, ci ale lui Dumnezeu?!

Fii smerit şi cu dreaptă cugetare. Dacă oamenii îţi atribuie ceva, tu atribuie toate acestea lui Dumnezeu. Căci toate sunt de la El: pe toate El le-a zidit.

Nu te mira că unii nu pricep şi nu ştiu ce este al lui Dumnezeu. Însă tu, ştiind aceasta, nu fi fără de minte: atribuie acolo unde se cuvine, atribuie acolo de unde toate îşi iau obârşia.

Toate sunt de la Dumnezeu, iar tu toate le socoteşte ale lui Dumnezeu. El este începutul a toate, tu toate i le atribuie Lui. El pe toate le cuprinde, către El le îndreaptă pe toate.

***

„Nu poţi singur, fără de ajutorul lui Dumnezeu, să stai împotrivă păcatului şi să-l birui”

Nu te îndeletnici cu părerea de sine şi gânduri înalte, crezând că poţi face vreun bine de la tine sau de sine stătător. Fără ajutorul lui Dumnezeu, nimic bun nu poate să vină de la tine, afară de rău și de tot păcatul.
Căci în păcate ai fost zămislit şi în păcate te-a născut maica ta (Psalm 50, 6).

Nimic nu ai de la tine, totul e de la Dumnezeu. Aşa cum nu de la tine ai luat naştere, tot aşa, nici nu poţi avea ceva bun de la tine.

Pentru aceea, nu cugeta nimica despre tine, „căci de se socoteşte cineva că este ceva, deşi nu este nimic, se amăgeşte pe sine însuşi” – grăieşte Apostolul (Galateni 6, 3).

Chiar dacă vei avea cuget bun, nu poţi singur, fără de ajutorul lui Dumnezeu, să stai împotrivă păcatului şi să-l birui; căci ca urmare a căderii celei dintru început, încă de la naşterea ta ai căzut sub jugul şi robia păcatului şi pentru aceea nu te poţi slobozi de unul singur, de nu te va ajuta şi nu te va întări Domnul.

De altfel, dintru tine însuţi nici cuget bun nu poţi avea, de nu îl va deştepta Domnul cu harul Său.
Dacă izvoarele apelor nu vor da apă, atunci nu vor curge râuri; tot astfel, dacă harul lui Dumnezeu nu va ajuta, totul va rămâne deşert în om.

Din „Sfântul Dimitrie al Rostovului, Alfabetul duhovnicesc”, Ed. Sophia, București, 2007

Sf. Dimitrie al Rostovului: Mândria e rătăcire nebună, iar îngâmfarea vine din necunoaşterea propriei neputinţe

Elldor.Info

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!