Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Gutuile, fructele cu o sută de virtuți

Publicat 23:56 | 09 mart. 2018 // Radar, Sănătate // 727 vizualizări

Prof. univ. dr. Constantin Milică

Gutuile sunt ultimele fructe recoltate din livadă în a doua jumătate a toamnei, datorită coacerii tardive şi rezistenţei suficiente la brumele târzii.(…)

Fructele au un conținut biochimic bogat: 8-13% zaharuri, fibre alimentare, proteine, lipide, pectine, mucilagii, acizi organici (tartric, citric, malic), caroten, taninuri, vitamine (C, A, B1, B2, PP) şi săruri minerale (P, Mg, Ca, K, Fe, Cu).

Valoarea energetică este de 56-84 kcal la 100 g fructe. Mare valoare terapeutică au compuşii cu proprietăţi antioxidante, eficiente în lupta contra radicalilor liberi, reducând riscul apariţiei tumorilor canceroase şi a îmbătrânirii premature. Seminţele conţin amigdalină şi substanţe mucilaginoase (20%). Sunt puternic emoliente şi antihemoragice.

Proprietăţile terapeutice ale fructelor sunt astringente, antidiareice, antivomitive, antihemo­ragice, stomahice, antispastice, analgezice, emoliente, aperitive, fortifiante, expectorante, antidepresive, tonic-cerebrale.

Acţiuni terapeutice specifice

La nivelul aparatului digestiv, produsele din gutui acţionează în caz de diaree, dizenterie, insuficienţă hepatică şi pancreatică, hiperaciditate gastrică, dispepsii atone, enterocolite, colon iritabil, greaţă, stări de vomă, balonări, hemoragii intestinale, halenă, intoxicaţii alimentare şi medicamentoase, lipsa poftei de mâncare la copii (cu adaos de miere).

În bolile aparatului respirator se constată efecte foarte bune în prevenirea virozelor respiratorii şi în caz de tuberculoză pulmonară, catar pulmonar, tuse, răceală, gripă, răguşeală, bronşite, astm bronşic, angine, hemoptizie, infecţii respiratorii, laringite, faringite, amigdalite, stomatite, rinite.

În afecțiunile sistemului nervos, preparatele din gutui combat stresul, anxietatea, oboseala, depresia psihică, astenia, epuizarea. Efecte deosebit de bune există în întărirea sistemului imunitar, în lupta cu infecţiile şi eliminarea toxinelor din organism, în reducerea glicemiei la persoane cu diabet de tip 2 şi în combaterea obezităţii.

Tratamente externe cu preparate pe bază de gutui se fac pentru iritaţii ale pielii, eczeme, acnee, arsuri, ulceraţii, degerături, hemoroizi, înţepături de insecte şi riduri.

Forme de utilizare

Fructele, bogate în pectine şi taninuri, pot fi consumate proaspete, coapte şi deshidratate, fiind indicate în diaree, enterite, sindromul de stomac leneş, stări de vomă, salivaţie excesivă, infecţii respiratorii, guturai, tuberculoză, pentru stimularea activităţii ficatului în digestia alimentelor grase, întărirea gingiilor.

Cura de două-trei gutui pe zi măreşte imunitatea organismului înainte de venirea sezonului rece de iarnă, prevenind astfel virozele respiratorii şi stările de anemie, prin stimularea poftei de mâncare. De asemenea, stimulează arderile grăsimilor prin conţinutul ridicat de fibre alimentare, asigurând succesul în curele de slăbire.

Unele componente biochimice ale fructelor au acţiuni directe asupra anumitor afecţiuni. Acidul malic contribuie la neutralizarea sângelui, pectinele intervin în unele afecţiuni pulmonare (tuberculoză, bronşite etc.), în afecţiuni intestinale (diaree, dizenterie) şi în evitarea coagulării sângelui.

Vitaminele participă la refacerea celulelor lezate în cazul prolapsului rectal şi uterin şi la vitaminizarea generală a organismului.

Un amestec de fructe (gutui, mere şi morcov date pe răzătoare) se combină cu miere de albine şi se consumă ca mic dejun, puternic vitaminizant.

Preparatele culinare din fructe proaspete sunt preferate pentru gustul şi aroma deosebită (peltea, jeleu, dulceaţă, nectar, gem, marmeladă, sirop, compot, lichior şi diferite mâncăruri cu carne). Au o deosebită valoare nutritivă şi fortifiantă, ajutând în cazuri de diaree, dizenterie, hiperaciditate gastrică, indigestii, balonări, meteorism, insuficienţă hepatică, enterite, enterocolite, hemoragii uterine, tuberculoză pulmonară, guturai, astm, hemoroizi.

Sucul proaspăt din fructe (trei pahare pe zi), consumat timp de 30 de zile consecutiv, are efecte foarte bune la persoanele care suferă de probleme cardiace şi respiratorii, precum şi în caz de hepatită cronică, insuficienţă hepatică, enterocolită şi pentru vitaminizarea organismului.

Lichiorul de gutui se prepară din suc de gutui (1,5 litri), alcool 400 (50 ml), scorţişoară (2 g), nucşoară (1 g), cuişoare (0,80 g) şi migdale amare (0,50 g). Se macerează timp de două luni, după care se adaugă 300 ml sirop de zahăr, se strecoară, se trece în sticle bine închise şi se consumă câte un păhărel, cu efecte excelente în indigestii, în combaterea hiperacidităţii gastrice şi a gazelor intestinale.

Cojile fructelor se macerează în alcool şi se folosesc în cosmetică pentru loţiuni contra ridurilor. Decoctul din fructe necurăţate de coajă (o gutuie tăiată în felii la un litru de apă), se fierbe până când apa scade la jumătate, se strecoară, se adaugă 50 g zahăr şi se foloseşte în tuberculoză pulmonară, indigestii, enterite acute, prolaps rectal sau în gargare pentru laringite, faringite, gingivite, stomatite şi amigdalite.

Seminţele, plămădite în apă, servesc la prepararea unui unguent pentru crăpături de mâini, călcâie, precum şi comprese pentru ochi. Infuzia din seminţe bogate în mucilagii şi pectine, îndulcită cu miere, are efecte expectorante şi ajută la tuse, tuberculoză, hemoptizie, bronşită, răguşeală, reduce colesterolul. Se beau două căni pe zi, din care una seara la culcare.

Macerarea seminţelor în apă călduţă este eficientă contra degerăturilor, hemoroizilor, arsurilor, rănilor cu puroi, eczemelor, a conjunctivitei, blefaritei, prolapsului rectal, în hidratarea tenurilor uscate şi în curăţarea tenurilor pătate.

Sursa: Ziarul Lumina

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!