Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Moldovenii supraviețuitori ai lagărului nazist din Mauthausen au fost eliberați la 5 mai 1945 și au ajuns acasă, pe jos, toamna

Publicat 00:55 | 05 mai 2019 // Cultură, Republica Moldova, Social // 256 vizualizări
Foto: Amusingplanet.com/Descopera.ro/Wikipedia

În lagărul de concentrare nazist din Mauthausen, Austria, au fost deținuți și moldoveni care luptau în al doilea război mondial în cadrul armatei sovietice.

La începutul lunii mai 1945, când tabăra de exterminare a fost eliberată de trupele americane, foștii prizonieri moldoveni s-au pornit în grup, pe jos, către baștină. S-au pornit la 5 mai, în ziua eliberării, și au ajuns în Moldova toamna, în septembrie. Unul dintre ei, Toader Verlan (1916 – 1982), era bunicul doamnei Liliana Rîbac-Becu, din Chișinău.

Relatându-mi acestea, pe baza celor auzite de la bunicul său, Liliana Rîbac-Becu a fost de părere că oamenii au supraviețuit pe drum și au reușit să ajungă acasă tocmai datorită faptului că s-au ținut împreună și s-au sprijinit reciproc. Ea și-ar dori ca zilele acestea, de Paștele Blajinilor, să-i pomenim și pe cei care au suferit în lagărul morții din Mauthausen.    

Trupele americane i-au eliberat pe prizonierii lagărului de concentrare din Mauthausen (foto) în zilele de 5-7 mai 1945. Lagărul nazist din Mauthausen, cel mai mare din Austria, a fost deschis în 1938 și peste 100.000 de persoane au decedat acolo până la eliberare, majoritatea cetățeni sovietici și polonezi.

Cercetătorii spun că gardienii acestui lagăr de concentrare manifestau o cruzime fără seamăn în raport cu deținuții. Prizonierii de la Mauthausen erau exterminați prin muncă, lucrând în ture a câte 12 ore absolut fără pauză, și prin foamete, potrivit  supraviețuitorilor citați în articole de pe Dailymail.co.uk, Wien.gv.at, Amusingplanet.com, Wikipedia.orgDescopera.ro.

Tabăra centrală se afla lângă satul Mauthausen, iar complexul avea încă aproape 100 de alte tabere secundare în Austria şi în sudul Germaniei. În lagărul principal se aflau prizonierii considerați a fi inamici politici periculoși ai naziștilor, condamnați la moarte prin muncă grea.

Unii deținuți erau puși să construiască avioane și echipamente militare pentru regimul nazist, iar munca cea mai grea era în cariera de granit.

Deținuții urcau blocurile de granit pe o scară cu 168 de trepte, timp de 12 ore pe zi, neîntrerupt. De la capătul scării, mai trebuia parcursă o distanță semnificativă până la locul unde erau depozitate blocurile de granit. Gardienii obișnuiau să întrebe dacă vreunul dintre prizonieri are nevoie de pauză, iar cei care răspundeau afirmativ erau împușcați pe loc.

De multe ori, prizonierii extenuați se prăbușeau, iar blocurile se rostogoleau peste deținuții din spate, zdrobindu-le corpurile. „Scările morții” sau „treptele morții” – așa era numit acest traseu. Lagărul de concentrare de la Mauthausen era numit de ofițerii naziști „tocător de oase”.

Prizonieri sovietici la
Mauthausen. Foto: Wikipedia

Gardienii SS mai obișnuiau să-i pună pe prizonieri să se întreacă cine ajunge mai repede sus, la marginea râpei. Deținuții care ajungeau sus erau puși să aleagă între a fi împușcați sau a-l împinge pe prizonierul din față în râpă.

Supraviețuitorii povestesc că sinuciderile erau frecvente la Mauthausen, mulți prizonieri aruncându-se în gol.

Lagărul de la Mauthausen poate fi vizitat de turiști, existând un muzeu şi un monument ridicat în memoria victimelor.

Liliana Rîbac-Becu a dorit să-i dedice bunicului său „Adagio In G Minor” al lui Tomaso Albinoni, cu aceste imagini ce redau imensitatea Universului:

Eleonora Lisnic

Elldor.Info

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!