Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Nicolae Labiş, evocat la Muzeul Literaturii Române

Publicat 19:25 | 13 dec. 2011 // Cultură, România // 988 vizualizări

Personalitatea poetului „Primelor iubiri”, Nicolae Labiş (1935-1956), a fost evocată, marţi, 14 decembrie, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), în cadrul unei noi ediţii a „Rotondei 13”, evenimentul incluzând şi deschiderea unei expoziţii de manuscrise, fotografii şi documente din arhivele muzeului şi familiei.

Amfitrionul întâlnirii, Lucian Chişu, directorul MNLR, a afirmat, în deschiderea evenimentului, că poetul are un destin cu totul special, frânt la 21 de ani de Pasărea cu clonţ de rubin.

Academicianul Eugen Simion, care a afirmat că are o legătură strict literară cu poetul evocat, pe care l-a citit şi l-a apreciat, a anunţat că are pregătită, deja, ediţia integrală Labiş, de tip Pleiade, îngrijită de Mircea Coloşenco, aceasta neputând apărea din cauza lipsei fondurilor financiare.

„Labiş străbate încă o posteritate dificilă din cauză că a fost identificat ca un poet care a debutat în perioada cea mai neagră a României”, a spus Simion, care a mărturisit că nu a făcut niciodată eroarea de a-l marginaliza pe poet din cauză că ar fi scris „nu ştiu care poem”.

Simion a mai anunţat că va trimite, „curând”, la tipar ediţia Cioran a scrierilor româneşti ale marelui filosof.

Criticul literar Alex. Ştefănescu a evocat „faima” şi „mitul” Labiş din epoca tinereţii sale.

„Ţin minte că tata, care deşi inspector financiar, avea o bibliotecă, a venit foarte impresionat şi ne-a spus că a murit Labiş, care a sunat ca o pierdere ireparabilă. Ne-a citit atunci şi câteva poeme ale poetului”, a spus, cu emoţie, criticul.

El a mărturisit sentimentul pe care îl transmitea Labiş în poezia sa prin folosirea „foarte eficace” a limbii române, dar şi stilul bărbătesc, pe care avea să-l regăsească mai târziu la Ion Alexandru.

„Labiş reedita acea conştiinţă a conştiinţei responsabile pe care o găsim la Eminescu. Labiş nu se juca. Lui îi păsa de ceea ce s e întâmpla cu ţara lui”, a spus Alex. Ştefănescu.

El a vitriolat pe aceia care l-ar acuza pe Nicolae Labiş de „vreo atingere cu ideologia comunistă”, poetul „Primelor iubiri” neavând nimic cu „literatura propagandistică, reclamă monstruoasă a regimului”.

„Labiş a făcut poezie din orice, dar nu că era vreun simplu manufacturier, ci pentru că avea un entuziasm şi o formidabilă capacitate de înnobilare”, a mai spus criticul, în opinia căruia poetul „a transformat până şi ideologia comunistă în poezie”, exemplificând cu un poem despre o „şedinţă de partid”, sau „poezia în care şi-l închipuie pe Marx cu un buştean în cârcă”.

„Nu spun că nu ai dreptate. Dar e complicată relaţia dintre un poet şi o ideologie, un sistem social”, a intervenit acad. Eugen Simion, care l-a invitat pe critic la concizie.

În altă ordine de idei, Alex. Ştefănescu a spus că Labiş polemiza cu ideologia comunistă prin chiar modul în care scria şi şi-a exprimat convingerea că poetul „a fost eliminat”, „a fost împins sub tranvai”, pentru că „deranja”.

„Labiş a murit în locul meu”, a afirmat, „cu cruzime”, după cum a mărturisit, poetul Ion Gheorghe. El a făcut o mărturisire cutremurătoare referitoare la moartea lui Labiş, amintind că, atunci când a aruncat „pumnul de pământ” peste sicriul poetului, un bărbat l-a bătut pe umăr şi i-a spus: „Dacă nu murea ăsta, dracu vă lua pe toţi!”.

În sprijinul afirmaţiilor sale, pe care a spus că nu poate „închide ochii” până nu mărturiseşte „tot”, Ion Gheorghe a mai amintit o replică a fostului dictator comunist Nicolae Ceauşescu, făcută la o şedinţă de partid, în care acesta ar fi spus că „în ceea ce priveşte pe scriitori să nu se mai întâmple ca în cazul Labiş”.

De asemenea, Ion Gheorghe a povestit şi despre distrugerea dosarului de excludere din UTM al poetului, care ulterior a fost ars în perioada comunistă din ordinul unor personaje care s-au regăsit apoi în elita primului regim politic post-decembrist, din cauză că acest dosar ar fi putut constitui „o ruşine”.

Personalitatea lui Nicolae Labiş a mai fost evocată de poetul şi ambasadorul Ion Brad şi de criticii literari Gabriel Dimisianu şi Daniel Cristea-Enache.

Sora poetului, Maria Margareta Labiş, a prezentat o serie de fotografii ale poetului şi a familiei acestuia, dar şi ediţii ale cărţilor acestuia sau dedicate lui Labiş, sau manuscrise, iar actorii Cristina Deleanu şi Eugen Cristea au susţinut un microrecital din lirica lui Nicolae Labiş.

Agerpres

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!