Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Ideile străine – de la evoluţie la manipulare

Publicat 23:19 | 02 ian. 2012 // Racursiu, Ştiinţă // 1.293 vizualizări

Modele comportamentale şi idei “de-a gata” – beneficii şi deservicii

O teorie care şi-a făcut numeroşi adepţi în a doua jumătate a secolului trecut: există un câmp informaţional colectiv al omenirii, în cadrul căruia toţi oamenii comunică la nivel subconştient, fac schimb de idei. Aşa sunt explicate salturile evolutive.

Când o anumită idee este împărtăşită de o masă critică de indivizi, balanţa înclină, numărul adepţilor respectivei idei creşte progresiv şi se produce o schimbare, un salt evolutiv.

Carl Gustav Jung (1875 – 1961), psiholog şi psihiatru elveţian, fondatorul psihologiei analitice, a numit “subconştient colectiv” respectivul câmp informaţional. Toate speciile au un asemenea camp, susţin cercetătorii care pretind că fenomenul a şi fost demonstrat.

Între anii 1950 – 1960, primatologii din Japonia au constatat cum ideile novatoare se transmit de la o comunitate de maimuţe la alta. Efectul a fost constatat chiar şi în cazul unor animale ce locuiau pe două insule diferite. A fost suficient ca pe una dintre insule o maimuţă să spele mai întâi în râu un cartof înainte de a-l consuma, ca ulterior gestul  să fie preluat de întreaga comunitate. Uluitor este că, peste un timp, maimuţele de pe cealaltă insulă au început şi ele să spele de nisip cartofii care le erau aruncaţi din elicopter.

Maimuţa inventivă, „revoluţionară”, era una foarte tânără, de 18 luni. Dar unele maimuţe bătrâne au continuat, cu îndărătnicie, să consume cartofii murdari. Potrivit savanţilor, doar primatele deschise către nou au progresat, făcându-şi mâncarea mai gustoasă.

Prin respectiva teorie s-a încercat şi explicarea invenţiilor făcute concomitent, în ţări diferite, de către savanţi care nu se cunoşteau şi nu comunicau între ei.

Alte cercetări din a doua jumătate a secolului trecut despre însuşirea şi perpetuarea modelelor comportamentale: în anul 1975, Richard Dawkins punea bazele memeticii, obiectul de studiu al căreia este transmiterea mesajului cultural de la o generaţie la alta.

“Memetica este o ştiinţă care cercetează modul în care informaţiile culturale transmise din generaţie în generaţie ne afectează vieţile, uneori abătându-ne de la calea adevarată a vieţii noastre, de la scopul nostru real şi motivul pentru care existăm”, sintetizează Garbo.ro, citând din cartea lui Richard Brodie, devenită best-seller, “Virusul mintii”.

“Memele pot fi fragmente de idei, limbaje, melodii, linii ale modei, abilităţi, valori morale şi estetice sau orice altceva. Mema se autopropagă ca o unitate de informaţie culturală şi se comportă sub multe aspecte asemenea unei gene (unitate de informaţie genetică) Ori de câte ori vorbim, scriem, creăm… împrăştiem meme”, reţine revista.

Memele denotă capacitatea noastră de a transmite şi altora idei, dar, totodată, cu timpul ne obişnuiesc să credem, fără a pune la îndoială, tot felul de mesaje şi stereotipuri.

Viruşii minţii afectează guvernele, sistemul educaţional, ducând la cele mai grave probleme sociale, susţine Richard Broadie.

Potrivit autorului cărţii, tot ceea ce faci şi nu este instinctual este rezultatul programării prin intermediul memelor.

Exemple de meme:
Educaţia religioasă sau ateistă;
Exemplul părinţilor cu privire la modul cum funcţionează o relaţie sau cum nu funcţionează;
Show-urile de televiziune şi reclamele.

Unele meme există de mii de ani şi ne fac să credem că ne trăim viaţa corect şi cu sens, chiar dacă urmându-le facem lucruri în dezacord cu dorinţele pe care le avem şi, se prea poate, în contradicţie cu scopul vieţii noastre.

Eleonora Lisnic
Elldor.Info

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!