Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Cuvintele Părintelui Ilie Cleopa, traduse în zeci de limbi. Creştinii ruşi îl numesc “scump părinte” şi “mare comoară”

Publicat 22:01 | 01 iul. 2012 // Mapamond, România, Spiritualitate // 1.534 vizualizări

Foto: ziarullumina.ro

Cărţile despre viaţa şi învăţăturile părintelui Cleopa au stârnit interes în multe zone ale lumii, fiind tipărite în engleză, franceză, greacă, italiană, rusă, sârbă, poloneză, finlandeză şi chiar arabă sau chineză.
Reprezentanţii editurii moscovite “Russki Hronograf” explică acest fapt printr-un frumos compliment: „Scumpul părinte Cleopa a devenit foarte drag şi înalt preţuit de către cititorii ruşi şi cu Sfinţia Sa a început o nouă perioadă în Ortodoxia rusă: perioada descoperirii marilor comori ale înaltei şi sfintei duhovnicii româneşti”.

În primăvara acestui an, Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ a marcat împlinirea a 100 de ani de la naşterea marelui duhovnic şi predicator al ortodoxiei noastre, arhimandritul Cleopa Ilie. Pe lângă manifestările organizate cu această ocazie, în cadrul simpozionului desfăşurat în perioada 27-28 aprilie – slujbe de pomenire, mărturii ale unor personalităţi care l-au cunoscut pe părintele Cleopa, filme conţinând cuvinte de folos ale părintelui -, editura Mănăstirii Sihăstria a prezentat invitaţilor la eveniment toate scrierile în limba română ale părintelui Cleopa, precum şi numeroasele traduceri ale operelor marelui duhovnic.

Cărţile sale, traduse în rusă, finlandeză, arabă sau chineză

Până în prezent, editura Mănăstirii Sihăstria a cules şi tipărit aproape 50 de cărţi despre viaţa şi învăţăturile părintelui Cleopa, scrieri ce au văzut lumina tiparului în peste două milioane de exemplare. „Este vorba despre cărţi scrise de însuşi părintele Cleopa, de cărţi extrase după înregistrări audio ce conţin dialoguri cu părintele arhimandrit, dar şi de numeroase cărţi scrise despre persoana şi învăţăturile părintelui Cleopa. Nu în ultimul rând, aş vrea să subliniez faptul că multe dintre aceste cărţi au trezit un interes foarte mare în multe zone ale lumii, fiind tipărite în prezent în limbile engleză, franceză, greacă, italiană, rusă, sârbă, poloneză, finlandeză şi chiar arabă sau chineză. Acest extraordinar interes pentru viaţa şi învăţăturile părintelui Cleopa se poate explica printr-un foarte frumos compliment făcut de editura moscovită „Russki Hronograf”, ai cărei reprezentanţi afirmau, citez: „Scumpul părinte Cleopa a devenit foarte drag şi înalt preţuit de către cititorii ruşi şi cu Sfinţia Sa a început o nouă perioadă în ortodoxia rusă – perioadă a descoperirii marilor comori ale înaltei şi sfintei duhovnicii româneşti””, a subliniat coordonatorul editurii Mănăstirii Sihăstria, arhim. Petru Bălan.

Prima carte a părintelui Cleopa a fost scrisă în 1954

Prima scriere al cărei autor, alături de alţi mari părinţi de la Mănăstirea Slatina, este părintele Cleopa se intitulează „Scrisoare către Sfânta Mănăstire Vladimireşti” şi a fost alcătuită la 14 octombrie 1954, în vederea combaterii dogmatice şi canonice a unor grave abateri de la învăţătura ortodoxă a Sfinţilor Părinţi. Un an mai târziu, din încredinţarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, părintele scrie un „Cuvânt de lămurire în legătură cu rătăcirile stiliştilor”, în vederea lămuririi şi întoarcerii creştinilor de stil vechi din Moldova în sânul Bisericii-mamă.

„Urcuş spre înviere”, o carte reprezentativă

În seria cărţilor scrise de însuşi părintele Cleopa şi tipărite la editura Mănăstirii Sihăstria urmează apoi: „Călăuză în credinţa ortodoxă”, scrisă între 1975 şi 1976 şi publicată în 1981; „Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţi de peste an”, publicată în 1986; „Predici la duminicile de peste an” – 1990; „Valoarea sufletului” – 1991. Una dintre cele mai reprezentative lucrări ale părintelui Cleopa, „Urcuş spre înviere”, a fost scrisă în linişte, „pe rădăcina brazilor”, în timpul celei de-a treia retrageri ale sale în munţi, între anii 1961 şi 1962, fiind tipărită la editura Mănăstirii Sihăstria în anul 1992.

Cartea conţine 50 de predici cu caracter profund filocalic, destinate în special monahilor şi creştinilor sporiţi duhovniceşte. Urmează apoi „Îndreptar de spovedanie pentru monahi”, lucrare scrisă de părintele Cleopa în aceeaşi perioadă, 1961-1963, şi publicată tot în 1992; „Acatistier” – scrisă în colaborare cu părintele Paisie Olaru şi publicată în 1996; „Minunile lui Dumnezeu din zidiri” – 1996; „Îndreptar de spovedanie pentru credincioşi” – scrisă între 1961 şi 1963 şi publicată în 1996; „Îndreptar de spovedanie pentru preoţii de mir” – scrisă în aceeaşi perioadă, 1961-1963, şi publicată în 1999; „Predici la praznicele împărăteşti şi alte predici” – scrisă în 1976, tipărită în 2001; „Predici la duminicile de peste an” – scrisă în 1976, tipărită în 2002; „Cum putem intra în rai” – versuri duhovniceşti, publicate în 2003; „Din cuvintele arhimandritului Cleopa Ilie. Îndrumări duhovniceşti pentru vremelnicie şi veşnicie.

O sinteză a gândirii părintelui Cleopa în 1670 de capete” – tipărită în 2004; „Despre vise şi vedenii şi despre Sfânta Împărtăşanie” – scrisă între 1959 şi 1964 şi publicată în 2011; „Îndreptar de spovedanie pentru ieromonahii duhovnici”, „Îndreptar de spovedanie pentru stareţi”, „Îndreptar de spovedanie pentru arhierei” – toate trei scrise între 1961 şi 1963; „Povestiri pentru copii” – opt volume publicate între 2006 şi 2011.

Tot aici pot fi amintite cărţile „Convorbiri duhovniceşti”, volumele I şi II, apărute în 1984 şi 1988, şi cuprinzând discuţii teologice între părintele Cleopa Ilie şi părintele Ioanichie Bălan. De asemenea, cărţile „Ne vorbeşte părintele Cleopa” – 18 volume publicate între 1995 şi 2012, şi „Mânca-v-ar raiul!” – 3 volume apărute între 2002-2009, sunt cărţi extrase din înregistrările audio cu sfaturile şi explicaţiile duhovniceşti date de părintele Cleopa în diferite situaţii.

În ceea ce priveşte cărţile scrise despre părintele Cleopa, la editura Mănăstirii Sihăstria au văzut lumina tiparului „Viaţa Părintelui Cleopa” – carte scrisă şi publicată în 1999 de arhim. Ioanichie Bălan; „Credinţa ortodoxă în opera Părintelui Cleopa Ilie” – scrisă de arhim. Petru Bălan şi publicată în 2005; „Părintele Cleopa Ilie, Prieten al sfinţilor şi duhovnic al credincioşilor” – lucrare comemorativă apărută tot în 2005; „Părintele Cleopa, Omul Lui Dumnezeu printre oameni” – album comemorativ apărut în acest an, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea marelui duhovnic.

De asemenea, pe lângă tipărituri, la editura Mănăstirii Sihăstria au fost realizate şi o serie de lucrări audio-video, conţinând predici şi convorbiri duhovniceşti ale părintelui Cleopa. Dintre acestea, amintim cele 7 video-CD-uri, fiecare însumând între 30 şi 60 de minute de convorbiri duhovniceşti purtate între părintele Cleopa şi IPS Serafim Joantă, arhim. Ioanichie Bălan, Ioan Alexandru, Sorin Dumitrescu etc., apărute în 2007-2008, şi 5 CD-uri audio, fiecare însumând aproximativ opt ore de predici şi cuvinte de folos ale părintelui Cleopa, apărute în 2009.

„Viaţa Părintelui Cleopa”, cea mai tradusă carte

În ceea ce priveşte traducerea cărţilor scrise de sau despre părintele Ilie Cleopa în alte limbi şi spaţii religioase şi culturale, avem numeroase exemple şi în acest sens. Astfel, în 1988, la Tesalonic, Grecia, apare lucrarea „Convorbiri duhovniceşti cu Părintele Cleopa”.

Trei ani mai târziu, tot la Tesalonic apare „Dialoguri împotriva ereziilor”, traducere în limba greacă a cărţii „Călăuză în credinţa ortodoxă”. În 2000, la Belgrad, vede lumina tiparului, în limba sârbă, cartea „Mare este Dumnezeu”, ce conţine extrase din seria „Ne vorbeşte Părintele Cleopa”.

În acelaşi an, din nou la Tesalonic, apare în limba greacă „Viaţa Părintelui Cleopa”, scrisă de arhim. Ioanichie Bălan, iar la Platina, în California, SUA, apare cartea „Păstor de suflete”, o traducere în engleză a cărţii scrise de arhim. Ioanichie Bălan.

În 2000, la London, Ontario, Canada, sub titlul „Adevărul credinţei noastre”, apare cartea „Călăuză în credinţa ortodoxă”.

În 2001, din nou la Belgrad, apar cărţile „Calea cerului”, ce conţine extrase din „Viaţa Părintelui Cleopa”, „Ne vorbeşte Părintele Cleopa” şi „Viaţa şi nevoinţele stareţului Cleopa”. Tot în 2001, la Lake George – Colorado, SUA, apare, în limba engleză, lucrarea „Stareţul Cleopa de la Sihăstria”, care conţine „Viaţa Părintelui Cleopa” şi extrase din „Ne vorbeşte Părintele Cleopa”.

În 2002, la Roma, apare lucrarea „Părintele meu duhovnicesc”, o traducere în limba italiană a cărţii „Viaţa Părintelui Cleopa”.

În 2003, la Paris, apare cartea „Părintele Cleopa”, de asemenea o traducere în limba franceză a lucrării „Viaţa Părintelui Cleopa”.

În 2004, la Ujkowicc – Polonia, apare „Viaţa Părintelui Cleopa” în limba poloneză, iar în 2005, în Finlanda, apare „Călăuză în credinţa ortodoxă”, în limba finlandeză. În 2006, la Belgrad apare „Urcuş spre înviere”, în limba sârbă. În 2007, în Siria, apare „Viaţa Părintelui Cleopa” în limba arabă, iar un an mai târziu cartea este tipărită şi în limba finlandeză. În 2010, la Moscova, apare în limba rusă lucrarea „Să vă văd pe toţi în rai!”, ce conţine „Viaţa Părintelui Cleopa” şi „Mânca-v-ar raiul!” vol. 1-2. Tot la Moscova, în acest an apare lucrarea „Marele Stareţ Cleopa. Un făcător de minuni român”.

De asemenea, cartea „Viaţa Părintelui Cleopa” a fost tradusă şi publicată pe internet şi în limba chineză, în anul 2005.

„În prezent, la Moscova, se află la tipar lucrarea „Despre vise şi vedenii” şi, paralel, se lucrează la cartea „Convorbiri duhovniceşti cu Părintele Cleopa”, editorii de acolo dorindu-şi foarte mult să publice toată seria convorbirilor. De asemenea, şi în Bulgaria se află momentan în lucru cartea „Călăuză în credinţa ortodoxă”. Nu putem decât să-i mulţumim Bunului Dumnezeu pentru această mare bucurie şi să-L rugăm să ne ajute în continuare, pentru ca îndrumările lăsate nouă moştenire de iubitul Său fiu, Cleopa Ilie, să ajungă la cât mai mulţi oameni, spre slava lui Dumnezeu şi spre mântuirea noastră”, a mai spus arhim. Petru Bălan.

O viaţă închinată lui Dumnezeu şi Bisericii

Părintele Cleopa s-a născut la 10 aprilie 1912 în comuna Suliţa din judeţul Botoşani, primind la botez numele Constantin.

În anul 1937, rasoforul Constantin a fost luat sub mantie de schimonahul Proclu Popa, fiind călugărit sub numele Cleopa de protos. Ioanichie Moroi, egumenul Sihăstriei.

A fost hirotonit ierodiacon în luna decembrie a anului 1944, iar ulterior a fost numit oficial egumen al Sihăstriei. În anul 1949, părintele Cleopa a fost trimis ca stareţ la Mănăstirea Slatina, din judeţul Suceava, alături de un grup de 23 de părinţi.

În urma persecuţiilor din partea autorităţilor, hotărăşte să se retragă în pădure. În 1954, patriarhul Justinian a obţinut aprobare pentru cei doi nevoitori, părintele Cleopa Ilie şi părintele Arsenie Papacioc, să nu mai fie persecutaţi şi să vină la Patriarhie.

Aici au stat câteva luni, fiind trimişi la mai multe mănăstiri din jurul Capitalei, pentru a spovedi şi povăţui pe monahi. Văzând situaţia grea cauzată de persecuţiile din partea autorităţilor, părintele Cleopa s-a retras din nou, pentru a treia oară, în munţii Moldovei.

La 29 septembrie 1964, părintele Cleopa s-a întors definitiv în Mănăstirea Sihăstria. A luat calea veşniciei la 2 decembrie 1998, slujba de înmormântare fiind oficiată de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, în prezenţa a mii de credincioşi.

Bogdan Cronţ
Ziarul Lumina

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!