Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Emil Constantinescu: „M-am născut în Republica Moldova”. În 1939, pe când aceasta nu exista…

Publicat 14:50 | 02 aug. 2012 // Mapamond, Opinii, Radar, România // 1.428 vizualizări

Numele face parte din patrimoniul individual şi naţional. De aceea, cine modifică numele unui om sau numele unei comunităţi săvârşeşte un abuz grav.

Este semnificativ că legislaţia europeană nu prevede pedepsirea celor care modifică numele unor oameni pentru a favoriza o altă etnie în spaţiul respectiv de etnogeneză. Iată un posibil proiect de lege pentru Parlamentul României, pentru Parlamentul European. Va veni o vreme când va fi extrem de necesară o asemenea lege în Europa…

Cine are ochi să-i belească!

La fel cum au procedat ungurii în Harghita şi Covasna, am văzut, în 1991, că ucrainenii au modificat până şi numele românilor de pe morminte. Cimitirul din centrul oraşului Cernăuţi era o arhivă naţională şi trebuia distrusă.

La fel se întâmplă şi cu alte informaţii personale de pe actele de identitate ale cetăţenilor români din teritoriile invadate de Stalin. E foarte straniu că reprezentanţii autorităţilor române participă la această operaţiune de falsificare. Inconştient sau interesat, ceea ce este cu mult mai grav.

Am cunoscut multe cazuri absurde. Ilie Ionaşcu este un bătrân din nordul Bucovinei, născut la Igeşti, Storojineţ. În 1944, avea 18 ani când a fugit la Bucureşti. A sperat toată viaţa să se respecte adevărul originii lui. Nu a reuşit să convingă autorităţile române. Căzuse comunismul. Era momentul să încerce din nou. Mi-a povestit că, într-o zi, şi-a aruncat buletinul de identitate într-o găleată cu zoi şi l-a scos a doua zi. L-a uscat şi s-a dus la poliţie pe Bulevardul Tei să şi-l schimbe. A prezentat buletinul uzat şi certificatul de naştere, pe care scria „născut în 1933, la Igeşti, plasa Storojineţ, România”.

Peste o săptămână, este invitat la noua poliţie română. Postcomunistă!
„Este ceva în neregulă la dumneavoastră. Ce scriem aici? Născut în Uniunea Sovietică sau în Ucraina?”
Omul a ameţit. „Cum? Născut în România, aşa cum scrfie pe Certificatul de naştere, care este documentul de referinţă pentru identitate”. „Nu se poate”. „De ce nu se poate? În 1933, Uniunea Sovietică nu exista acolo, iar Ucraina nu apăruse”.
Inutil. Omul va muri şi nu se va bucura de această reparaţie morală minimă. Mentalitatea bolşevică s-a păstrat până azi.

Iată de ce m-am dus la Emil Constantinescu. După mai multe tentative, am fost primit. Am avut o discuţie lungă, pe care am publicat-o atunci. Am avut parte să aud lucruri fenomenale. „Să fim serioşi… Din punct de vedere istoric, Bucovina aparţine mai degrabă Austriei, decât României”…

Mă gândeam: „Doamne, uite pe cine am votat…”

În februarie 1996, pe când eram la „România Liberă”, am publicat un comentariu în care arătam că Emil Constantinescu şi Convenţia Democrată vor ajunge la putere. România era pregătită de marea schimbare din cauza lui Ion Iliescu şi ai lui. Ana Blandiana i-a propus lui Petre Mihai Băcanu să mă treacă la o primă pe care încă o mai aştept.

Nici ei nu credeau atunci că vor ajunge la putere. Evident, ei nu au crezut nici după ce au plecat…”

Nu ştiam ce să mai cred. Şi l-am întrebat unde s-a născut. „În Republica Moldova, lângă Tighina”, spune răspicat Emil Constantinescu.
„În Republica Moldova?” „Da”. „Ce scrie în buletinul dumneavoastră?” „Republica Moldova”. „Nu se poate”. „Atunci discuţia noastră nu mai are sens!…”
Şi s-a ridicat brusc din fotoliu.

Această meserie păcătoasă m-a obişnuit că uneori e bine să fii mitocan.
Şi am rămas pe scaun.
„Nu cred până nu văd”.
Şi atunci i-a cerut şefei de cabinet să-i dea cartea de identitate. M-am uitat şi nu mi-a venit să cred. Pe buletinul lui Emil Constantinescu scria „Născut în Republica Moldova”.
„Bine, dar în 1939, Republica Moldova nu exista. Este un fals…”
„Avem acorduri internaţionale. Trebuie să le respectăm”.
„Dacă există asemenea acorduri internaţionale, ele sunt proaste şi trebuie denunţate”…
Am publicat atunci un interviu amplu şi nu mai are rost să insist.

În 22 de ani, s-au perindat prin Parlament tot felul de majorităţi politice. Nimeni nu a reuşit să impună un proiect de lege cu un singur punct: scrierea adevărului istoric în actele de identitate ale acestor conaţionali ai noştri.
O fi aşa de greu?
Să-l vedem pe cel care s-ar opune…

Consulatul României de la Cernăuţi falsifică numele solicitanţilor de paşapoarte din regiune

Viorel Patrichi
Pentru Elldor.Info

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!