Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Trovanţii – pietrele care cresc şi fac „prunci” (foto)

Publicat 01:22 | 19 feb. 2013 // Elldorscop, Ştiinţă // 1.605 vizualizări

TrovantiTrovanţii sunt numiţi “pietre vii” în popor. Pietre care cresc şi se înmulţesc. Unii afirmă chiar că trovanţii călătoresc, se mişcă din loc în loc. 

Povestea formării şi vieţii trovanţilor, din punct de vedere ştiinţific, o aflăm de pe site-ul românesc ce le este dedicat, Trovanti.ro:
“Imaginaţi-vă că acum peste 100 milioane de ani o mare parte din Oltenia de azi era acoperită de ape. Aici se vărsau o mulţime de râuri venite din munţi, aducând cu ele sedimente de diverse dimensiuni (nisipuri fine, pietrişuri mici şi mai mari).
Povestea geologică a trovanţilor începe în urmă cu peste 7 milioane de ani, când această zonă arăta cu totul atlfel decât o vedem astăzi: în nord-vestul acestei mări, care se umplea treptat cu sedimente, un vechi fluviu şi-a creat o deltă, pe locul unde se află astăzi Muzeul Trovanţilor din Costeşti. Ceea ce face ca aceste sedimente să fie speciale este că aici geologii au descoperit pentru prima dată aceşti „bulgări” de nisip şi pietriş, pe care i-au denumit trovanţi.
Pietrele care cresc… spun sătenii locurilor că ar fi aceşti trovanţi. Şi parţial au dreptate.
Explicaţia ştiinţifică a geologilor este că trovanţii se formează doar în anumite condiţii: acolo unde există depozite de nisip şi pietriş cu porozitate ridicată şi când prin spaţiul mare dintre granule circulă apă cu substanţe minerale dizolvate.
Aceste substanţe, în timp, prin cristalizare, formează un fel de ciment care leagă granulele între ele în jurul unor nuclee, iar acestea continuă „să crească”, căpătând diverse dimensiuni şi forme.
Acest proces continuă şi astăzi în interiorul muntelui de nisip şi pietriş de la Costeşti”.
Fotografii cu trovanţi pe Trovanti.ro

travelbiz.ro

Potrivit unui articol de Adina Mutăr publicat în “Formula As”, trovanţii au cu adevărat nişte proprietăţi vizibile care aproape că-ii situează într-un alt „regn”.

Cu formele lor ciudate, nodulare, sferoidale, elipsoidale, cilindrice sau dendritice, putând cântări de la câteva grame, la câteva tone, aceste conglomerate nu au putut fi niciodată explicate îndeajuns de geologi, se spune în articol.

Geologii admit că există un „sâmbure” de materie organică de la care porneşte creşterea sedimentară, îmbrăcându-l şi adesea copiindu-i forma.

Concreţiuni grezoase sunt întâlnite pe toate continentele. În România, trovanţii pot fi văzuţi în judeţul Vâlcea, pe Dealul Feleacului, lângă Cluj, în Munţii Buzăului, lângă Sibiu, în Caşolţ şi în Hunedoara, dar şi în alte locuri. În Valcea un Muzeu al Trovanţilor în aer liber, în comuna Costeşti.

Misticul artist Constantin Brâncuşi, nascut la Hobiţa, la mică distanţă de Costeşti, s-a inspirat din formele stilizate ale trovanţilor în opera sa (Muză Dormind, Pasărea Măiastră, Coloana Infinitului, Sărutul), se menţionează în articolul din „Formula As”. Totodată, poetul Ion Gheorghe, care a luptat ca „pietrele vii” să fie incluse în patrimoniul naţional, şi regretatul arheolog Dinu V. Rosetti considerau că o parte din concreţiunile grezoase sunt, de fapt, artefacte lucrate de om în pastă litică, inspirate după cele ce „cresc” în natură.

realitateavalceana.ro

Cu trovanţii din Costeşti, chiar pare a se întâmpla o minune. Aceştia prezintă nişte particularităţi foarte interesante: cei foarte mici sunt sfărâmicioşi şi au nişte excrescenţe ce sugerează rădăcini!

În urma ploilor, suprafaţa celor mari se „băşică” şi apoi „puiază”. Adică, se formează nişte pui de trovanţi care imită perfect „părinţii” pe care cresc.

Impresia generală este că „pietrele vii” se înmulţesc, conţinând în structura lor ceva asemănător seminţelor.

Fenomenul nu este explicabil, dacă trovanţii continuă să fie consideraţi „simple” pietre, scrie Adina Mutăr.

Există şi această ipoteză: trovanţii ar putea fi o misterioasă formă de trecere de la regnul mineral la cel vegetal. Iar ipoteza că s-ar fi format în Miocenul Superior nu explică deloc de ce pe trupul bătrânelor pietroaie apar „prunci”. Dacă aceştia sunt desprinşi şi secţionaţi, se observă inele colorate specifice trunchiurilor de copaci.

Pietrele sunt vii – respiră, cresc şi se înmulţesc

Elldor.Info

 

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!