Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Dragonul Zăpezilor (Syuelun) taie ghețurile veșnice pentru transporturile Chinei

Publicat 01:45 | 20 apr. 2013 // Accente Info, Geopolitică, Mapamond, Opinii, Radar // 1.111 vizualizări

Beijingul tace și le face
spargator-de-ghiata-China-SyuelunViorel Patrichi

Ce vremuri!
Calea Maritimă de Nord era patrimoniu rusesc exclusiv. În prezent, străinii o folosesc intens. Şi mai ales, chinezii.
Rutele de probă cu nave de marfă se vor transforma în această vară în curse regulate ale transportului maritim din China.

Iar peste şapte ani, China preconizează să trimită pe Calea Maritimă de Nord fiecare a şasea tonă de mărfuri pentru export, în condiţiile în care circulaţia va fi asigurată de spărgătoarele de gheaţă din China, iar nu din Rusia.
Astfel, Rusia îşi pierde rapid avantajele tranzitului pentru drumul cel mai scurt dintre Europa şi Asia.

După China, vor ocoli Rusia cu vapoarele lor India şi Singapore. Rusia rămâne să mai strângă nişte bani din activităţile de însoţire a navelor străine cu spărgătoare de gheaţă şi pentru pilotajul de sprijin.
Ea nu este în stare deocamdată să ofere nici rute pe calea ferată, nici pe autostrăzi între Europa şi Asia.
A rămas cu același terasament de cale ferată ca pe vremea lui Stalin, de frică să nu fie invadată.
Iar asta înseamnă timp pierdut și bani aruncați pe schimbarea boghiului.

Pe 18 martie, s-a anunţat că Guvernul Rusiei a dispus crearea Administraţiei pentru Calea Maritimă de Nord, care va fi sub controlul Agenţiei federale de transport maritim şi fluvial (Rosmorreciflot/ Pосморречфлот).

Principalele obiective ale noii administraţii sunt organizarea navlosirii navelor pe această rută, asigurarea securităţii navigaţiei şi protejarea mediului maritim de poluarea provocată de vapoare. Aleksandr Davîdenko, directorul Rosmorreciflot, a declarat, pentru „Nezavisimaia Gazeta”, că, în anul 2012, pe ruta de nord, s-au transportat aproximativ 4 milioane de tone de marfă, din care 1,2 milioane de tone au fost mărfuri de tranzit.
În anul 2013, se aşteaptă o creştere a transportului cu 5–6%.

Cu toate acestea, principalii actori pe ruta de nord ar putea să devină chinezii, care au anunţat planuri senzaţionale de dezvoltare a aşa-ziselor posesiuni polare ale Uniunii Sovietice.

După cum arată ziarul „Barents Observer” din Norvegia, Compania de transport maritim din China a programat să realizeze în această vară prima cursă comercială pe ruta de nord.
„În condiţiile topirii scutului de gheţuri arctice, în condiţiile în care se accelerează descoperirile unor noi rute maritime şi de noi resurse minerale, China încearcă să ocupe în regiune o poziţie puternică, notează ziarul. Dorind să-şi extindă influenţa în regiune, China face presiuni permanent pentru a primi statut de observator în Consiliul Arctic, constituit de cele 8 state din Oceanul Arctic”.

Reamintim că, în anul 2012, spărgătorul de gheaţă „Syuelun” (Dragonul de Zăpadă) a fost prima navă din China, care a trecut pe Calea Maritimă de Nord spre Marea Barents.

Voiajul Dragonului Zăpezilor „a însufleţit puternic” companiile maritime chineze, a anunţat Hueygen Yang, directorul Institutului de cercetare ştiinţifică polară din China, pentru „South China Morning Post”.

Ruta maritimă din Oceanul Arctic înseamnă economie de timp şi de bani pentru China, cea de-a doua putere economică a lumii, după SUA. Comparativ cu ruta prin Canalul de Suez, Calea Maritimă de Nord permite scurtarea distanţei dintre Schanghai şi Hammburg cu 5200 de kilometri.

În conformitate cu prognozele chineze pe termen lung, prin anul 2020, pe ruta de nord vor circula 5 până la 15% din mărfurile Chinei pentru export, mai ales cele transportate în containere. După aceleaşi previziuni, 10% din comerţul exterior al Chinei va atinge valoarea de 526 miliarde de euro în anul 2020.

„Dacă ruta va fi pregătită structural, ea va avea solicitări enorme”, a menţionat Hueygen Yang.
Reamintim că, în anul 2012, au trecut pe Calea Nordului 46 de vapoare, comparativ cu 34 în 2011 şi doar 4 în 2010. Volumul total al mărfurilor tranzitate pe traseele arctice a fost de 1,26 milioane de tone, adică cu 53% mai mult, decât în anul 2011, când pe această rută au trecut 820.800 de tone.

Beijingul tace și le face

morflot.ru

morflot.ru

Ar fi nedrept dacă am spune că Rusia acordă prea puţină atenţie rutelor arctice. În septembrie 2011, la Forumul mondial al Arcticii, premierul, pe-atunci, Vladimir Putin, a spus că, „în Rusia, se vede viitorul Căii Maritime de Nord ca o arteră internaţională de transport, capabilă să concureze cu liniile maritime tradiţionale”.

El a menţionat că această rută trebuie să devină una din căile vitale pentru transportul din Rusia, „de importanţă globală şi la scară globală”, pentru că, prin Arctica, este cel mai scurt drum între pieţele Europei şi regiunea Asia-Pacific, fiind practic cu o treime mai scurt decât ruta tradiţională din sud.

El a adăugat, totodată, că aceasta este „o posibilitate excelentă de optimizare a consumurilor pentru transport”. „Statele, companiile particulare, care optează pentru transportul arctic, vor obţine avantaje economice şi dividende”, a precizat Putin.

Deocamdată, rămâne deschisă întrebarea cu ce se alege Rusia după deschiderea regiunii arctice pentru toţi doritorii. Calea terestră – fie rutieră, fie pe linia ferată – înseamnă acelaşi Transsiberian, cu condiţia să se modernizeze fiindcă ar aduce profit. Însă…

După cum susţine Kamil Bekiaşev, şeful catedrei de drept internaţional de la Academia Juridică de Stat de la Moscova, în conformitate cu „Legea federală referitoare la mările teritoriale şi la zonele contigue ale Federaţiei Ruse”, Calea Maritimă de Nord face parte din tezaurul Rusiei.

„Referitor la această lege şi la completările aduse la ea, toate vapoarele trebuie să ceară permisiunea de trecere pe ruta Nordului, reaminteşte el. Dreptul intern impune instanţei să nu admită o posibilă poluare. În plus, vapoarele trebuie însoţite de spărgătoare de gheaţă şi de nave de pilotaj. Se înţelege, contra cost”.

Piotr Kliuev, expert la Departamentul de evaluare a companiei „2K Audit – consultaţii de afaceri/Morison International”, consideră că Linia Maritimă a Nordului are perspective frumoase pentru dezvoltare.

„Tot traseul este deja acoperit de o reţea de staţii de control şi corecţie, care permit să se urmărească ruta mărfurilor pe tot parcursul, spune el. În prezent, se construiesc centre de reparaţii şi de salvare, care vor asigura securitatea urmăririi vaselor de pe Linia Maritimă a Nordului. În curând, această rută va fi dotată cu infrastructura necesară, ceea ce va face traseul şi mai atractiv pentru transportatori”.

Însă, dacă ar fi să comparăm Linia Maritimă a Nordului cu Transsiberianul, atunci calea ferată de tranzit ar fi un proiect mai profitabil pentru Rusia, crede Kliuev.

„Cu toate acestea, modul în care funcţionează Transsiberianul acum arată că această rută nu e capabilă să-i atragă pe transportatori, regretă el. Viteza redusă de deplasare a trenurilor, problemele periodice de alimentare şi expedierea convoaielor, procedurile vamale complicate – toate acestea afectează grav viteza de pe Transsiberian. Prin urmare, calea ferată nu este pregătită să devină o rută de tranzit între Europa şi Asia„.

Elldor_Info-Avansam

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!