Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (23 aprilie / 6 mai)
Diac. George Aniculoaie
Sfântul Mucenic Gheorghe a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305), mai întâi în Capadocia şi apoi în Palestina.
La maturitate, tânărul Gheorghe a îmbrăţişat cariera militară, ajungând conducător de oaste în garda împăratului.
În anul 303, când Diocleţian a dat un decret de prigonire a creştinilor, Gheorghe s-a înfăţişat de bunăvoie înaintea lui Diocleţian şi a mărturisit că este creştin.
Atunci Diocleţian a poruncit să fie dus în temniţă şi supus la chinuri, ca să se lepede de credinţă.
Însă Sfântul Gheorghe le-a îndurat cu bărbăţie şi credinţă, convertind la creştinism pe mulţi păgâni din închisoare.
Însăşi împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocleţian, văzând că Sfântul Gheorghe a înviat un mort, s-a convertit la creştinism.
Împăratul i-a promis onoruri, dar sfântul a ales să rămână pentru totdeauna cu Hristos.
În faţa acestei mărturisiri, Diocleţian a dat poruncă să li se taie capetele, atât sfântului, cât şi împărătesei Alexandra.
Pe drum, împărăteasa, fiind foarte slăbită, şi-a dat duhul, iar Sfântul Gheorghe şi-a plecat capul sub sabie în ziua de 23 aprilie 303. Ziarul Lumina
Recomandăm: Sfântul Gheorghe Biruitorul – un comandant roman care slujea în Oastea lui Hristos
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, sărbătorit în Republica Moldova
Comentarea e interzisă