Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Lista celor mai puternice cutremure din România, cauzele şi consecinţele lor

Publicat 01:06 | 16 oct. 2013 // Elldorscop, România, Ştiinţă // 1.696 vizualizări

munte-VranceaZona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România. Cauzele acestor mişcări ale scoarţei terestre din România sunt de cele mai multe ori naturale – este eliberată energia acumulată în anumite structuri geologice.
Specialiştii nu exclud nici intervenţia omului, dar constată că foarte puţine seisme au avut cauze precum alunecări de teren, explozii sau exploatări miniere.
„Nu s-a constatat că exploatările petroliere au produs cutremure induse. Cele cu efecte ceva mai mari sunt exploatările hidraulice, cu efecte asupra scoarţei, şi mă refer la bazinele mari sau zonele unde se fac explozii”, consideră directorul ştiinţific al INFP, Mircea Radulian.

Cele mai puternice cutremure din România au avut loc în anii 1802 (7,9 grade), 1812 (6,5 grade), 1829 (7,3 grade), 1838 (7,5 grade), 1908 (7,1 grade), 1940 (7,7 grade), 1977 (7,4 grade), 1986 (7,1 grade), iar în anul 1990, la 30 şi 31 mai, au avut loc două cutremure (6,9 grade şi respectiv 6,4 grade). Cutremurul din anul 2004 a avut o magnitudine de 6 grade pe scara Richter, dar nu a produs victime sau pagube materiale, informează Elldor.Info, cu referire la o sinteză Agerpres.

Agenţia prezintă detalii despre următoarele seisme mari: cutremurul din 26 octombrie 1802, cutremurul din 6 octombrie 1908, cutremurul din 10 noiembrie 1940, cutremurul din 4 martie 1977, cutremurul din 31 august 1986, cutremurele din 30 şi 31 mai 1990, cutremurul din 27 octombrie 2004.

Cutremurul din 26 octombrie 1802
Acesta îşi păstrează renumele de “cutremurul cel mare” (7,9 grade pe scara Richter), căci s-a simţit de la Sankt Petersburg până în insulele greceşti de la Marea Egee. Durata lui a fost de două minute. În timpul lui s-a prăbuşit turnul mănăstirii Colţea. În Bucureşti au căzut toate turlele bisericilor şi multe biserici s-au dărâmat sau au fost grav avariate.

Cutremurul din 6 octombrie 1908
Acest cutremur s-a produs în trei faze consecutive, din ce în ce mai puternice şi care au durat aproximativ trei minute. El a avariat multe case din Bucureşti şi din sudul Moldovei, unde s-au produs crăpături în pământ în zona Râmnicului şi a Vrancei şi unde s-au dărâmat multe locuinţe.

Cutremurul din 10 noiembrie 1940
Cel mai puternic cutremur din istoria recentă a României. Seismul a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de 133 de kilometri. Anul 1940 s-a caracterizat printr-o activitate seismică foarte ridicată în Vrancea, deoarece pe tot parcursul acelui an s-au produs multe cutremure. Consecinţele cele mai grave ale acestui cutremur s-au semnalat în sudul şi centrul Moldovei, dar şi în nord-estul Munteniei. Oraşul Panciu a fost distrus în proporţie de 90%, deşi majoritatea clădirilor erau din lemn. În Bucureşti, principala distrugere a fost cea a blocului Carlton, care avea o structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme, dar au existat avarii serioase şi la alte edificii. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova.
După cutremur, Asociaţia Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat, ajungând la concluzia că normele de calcul pentru construcţia clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic.
În perioada postbelică, au fost aplicate norme noi la construcţia clădirilor.

Cutremurul din 4 martie 1977
Ultimul mare cutremur a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter şi a durat 55 de secunde, cauzând în jur de 1.600 de victime, din care 90% numai în Bucureşti, acolo unde au fost şi cele mai mari pagube materiale. De asemenea, au fost răniţi peste 11.000 de oameni şi în jur de 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Numai în Bucureşti s-au prăbuşit 33 de clădiri şi blocuri mari, cele mai multe imobile datând din perioada interbelică.
Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de şoc a fost resimţită în aproape întreaga zonă balcanică.

Cutremurul din 31 august 1986
Un cutremur cu magnitudinea de 7,1 grade pe scara Richter şi adâncimea de 131,4 kilometri s-a produs în zona Vrancea. S-a vehiculat multă vreme informaţia, nicicând confirmată oficial, potrivit căreia câteva zeci de muncitori, ce lucrau în subsolul unei clădiri din Capitală, şi-ar fi pierdut viaţa în urma acestui seism.

Cutremurele din 30 şi 31 mai 1990
Ziua de 30 mai 1990 a adus un cutremur cu magnitudinea 6,7 grade pe scara Richter, cu epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 90 de kilometri. O zi mai târziu, seismul a fost urmat de o replică puternică – un nou cutremur, cu magnitudinea de 6,2 grade, produs la 79 kilometri adâncime. Cele două cutremure nu s-au soldat cu victime sau pagube mari.

Cutremurul din 27 octombrie 2004
Un cutremur cu magnitudinea de 6 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea, la o adâncime de 98,6 kilometri. Seismul nu a produs victime sau pagube materiale.

Elldor.Info

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!