Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Boris Vieru: De ce ne este atât de drag Iaşiul

Publicat 03:33 | 17 feb. 2014 // Accente Info, Cultură, Opinii, Racursiu, Radar, România // 1.732 vizualizări

Pecetea, coroana şi sceptrul domnesc al Iaşiului

Boris Vieru

De ce ne este atât de drag Iaşiul? Pentru că este pecete şi coroană domnească. Apoi, pentru că este anume pecetea şi coroana domnească atotstăpânitoare, în duh, pe care le recunoaştem şi în faţa cărora ne supunem frunţile. Iar mai apoi, pentru că sceptrul stăpânirii străine în Basarabia nu a fost niciodată recunoscut. Ne-am plecat sub el, ca şi sub vremi istorice grele, dar nu l-am recunoscut şi nu ne-am supus lui niciodată.

Boris Vieru

Boris Vieru

Aşa să fie oare, şi nu dăm dorinţele noastre drept realităţi neîntâmplate?

Da, aşa este! Pentru că avem dovezi şi mărturii vechi, dar şi noi. Unirea din 1918 şi înălţarea Basarabiei la 1989 nu se puteau întâmpla fără pecetea şi coroana şi sceptrul domnesc de la Iaşi, pe care Basarabia le-a purtat în inima ei şi pe cerul ei, răsărind nevăzute, odată cu soarele şi odată cu icoana Maicii Domnului cea ocrotitoare, dimineaţă de dimineaţă, zi de zi, an de an, de la 1812 şi până astăzi.

Şi aşa va fi atâta timp cât nu se va înlătura de aici stăpânirea străină a ruşilor şi nu vom reveni sub stăpânirea cea adevărată. Se va înţelege mai jos ce vreau să spun.

Iasi-foto

Lui Iorga, când a venit să-şi cerceteze neamul său din Basarabia pe la începutul veacului al XX-lea, cu puţini ani deci înainte de sfârşitul robiei, produs la 1918; când a coborât în acea călătorie pe veci înscrisă în Cartea istoriei noastre, de la Cernăuţi pe la Hotin şi Soroca, pe cursul Nistrului, şi mai departe spre Vadul lui Vodă şi Chişinău, – îi sălta inima de bucurie, căci vedea răsărindu-i în cale doar sate de răzeşi şi de mazili mândri.

Şi bagă de seamă că nu scria nicăieri la intrarea în acele sate că ar fi de mazili, că ar fi de răzeşi, că ar avea uric de la Ştefan cel Mare sau de la Alexandru cel Bun. Nu. Ci vedea adânc foarte acest patriarh al neamului nostru; pe chipurile moldovenilor întâlniţi în cale, pe trăsătura obrazului şi a frunţii şi a ochilor, pe vorbirea şi portul şi purtarea lor citea sămânţa acestora coborând până la neamul lor cel mai adânc, în străfundul unor secole grele de istorie şi de fapte glorioase de arme, de oameni viteji şi de credinţă nestrămutată în dreptatea lui Dumnezeu.

ziarullumina.com

ziarullumina.com

Îi sălta inima de bucurie pentru că, după o sută de ani de urgie barbară, vedea neştirbită, neîmpuţinată, puterea neamului domnesc care a iradiat din Carpaţi şi a cuprins şi stăpânit pământurile până la Nistru, a ridicat cetăţi cu zid de apărare şi a aşezat sate de oşteni, adică de mazili şi răzeşi, ce se ridicau cu armele la prima chemare ce venea de la Baia, de la Suceava sau de la Iaşi.

Toate acestea erau vii şi adevărate şi prezente pentru Iorga, care venise să-şi cerceteze neamul, să-i afle starea şi nevoile şi trebuinţele, dar şi să-l pregătească pentru ziua dumnezeiască ce urma să se întâmple în curând. Pentru ochiul profan, însă, pentru ochiul străin, care lucea hoţeşte pe sub sprâncene prin târgurile de la margine nimic din toate acestea nu se vădea, ascunse fiind sub haina zoioasă şi trecătoare a stăpânirii muscăleşti.

Aşa şi astăzi cată să înţelegi că ghinda nu va rodi mărăcini, iar sămânţa de paltin nu va scoate la iveală ciulini pe care să-i vânture crivăţul iernii şi să-i înghită focul de stepă. Tulburătoare sunt nu numai coborâşul şi cercetarea părintelui Iorga, care presimţea probabil sfârşitul stăpânirii străine pentru Basarabia, dar şi urcuşul şi cercetarea noastră de astăzi, a rădăcinilor şi a matricei din care am ieşit.

panoramio.com

panoramio.com

Mergeţi pe firul apei în sus, către izvor, şi pe sămânţa numelui până la matcă; ridicaţi-vă la Iaşiul nostru cel scump, înaintaţi cu curaj şi fără teamă către tăriile înalte ale Sucevei şi Ţării Maramureşului şi a Oaşului.

Cutremuraţi veţi fi când veţi recunoaşte peste tot şi în toate semnele înrudirii, tiparul neşters din care se trage propriul nostru chip. Şi aşa cum credea nestrămutat părintele Iorga că Unirea este aproape, credeţi şi voi cu tărie că nu departe de noi e sfârşitul despărţirii şi al jertfei. Astfel, cu o oră, cu o zi, cu un timp, cu un anotimp veţi face mai aproape ziua aceea sfântă. Căci toate făgăduinţele sunt pentru acei care cred şi numai pentru ei…

… O lumină blândă şi caldă, bătând în aur parcă, şi o pace sfântă cum nu mai întâlneşti în alte părţi ale Moldovei ne învăluiau părinteşte şi ocrotitor în vechea capitală a voievozilor. Nimeni nu se grăbea nicăieri şi liniştea ne însoţea pretutindeni. Vorbirea ieşenilor este moale şi nerepezită, iar purtarea civilizată, fără stridenţele întâlnite în unele oraşe româneşti mai dinspre Dunăre.

ziarullumina.ro

ziarullumina.ro

Ne-am plimbat în voie prin cartierele cele vechi, am intrat şi ne-am închinat în Biserica Sfântul Nicolae, ridicată spre sfârşitul domniei lui Ştefan cel Mare, ne-am urcat la impunătoarea Cetate, construită pe colina cea mai înaltă a Iaşiului, am mers bineînţeles şi la Catedrala Mitropolitană, unde ne-am rugat la moaştele Sfintei Parascheva, iar la sfârşit ne-am suit în turnul cu orologiu al celui mai frumos edificiu din Iaşi – Palatul Culturii.

Ni s-a făcut de fapt o favoare de către prietenii noştri ieşeni, pentru că simplii vizitatori nu au acces în turn, drept pentru care le mulţumim.

wikipedia.org

wikipedia.orgOrologiul este foarte vechi, fiind construit şi instalat, după cum scrie cu litere turnate pe clopotul lui, la anul 1889 de doctor inginer diplomat Berindei.

Maşinăria este tare complicată, are şi clopote mai mici, cu ciocane şi ciocănele, manevrate de pârghii, cricuri, strune etc., care anunţă sferturile de ceas şi ceasurile exacte, iar din oră în oră intonează Hora Unirii.

Minunea a făcut ca complicata maşinărie să se declanşeze exact atunci când îi dădeam târcoale cercetând-o şi să ne cânte şi nouă nemuritoarea Horă a Unirii. Tonurile erau solemne şi înălţătoare, vestind parcă veghea curată a fraţilor asupra unei credinţe care rămâne vie, iată, de 200 de ani.

Elldor_Info-Avansam

1 Comentariu

  1. Un material foarte interesant ! Multumiri si multa Sanatate Domnului Boris Vieru, un ziarist de exceptie si un Om cu verticalitate si Mare Patriot !

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!