Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Structura deschisă a identității românilor

Publicat 13:30 | 25 iun. 2014 // Mapamond, Opinii, România // 1.055 vizualizări

Viorel Patrichi

O discuție cu profesorul Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie de la Academia Română, este mereu revelatoare. El face parte din categoria erudiților militanți, din ce în ce mai rari la noi și, din nefericire, din ce în ce mai marginalizați.
E foarte straniu, dar un om care spune că românii se pot salva prin cultura lor, prin spiritualitatea lor poate deveni incomod pentru falsa gândire politică „corectă”.
Ce trebuie să înțelegem noi prin „valori românești”, care ne pot călăuzi calea într-un viitor tot mai sinuos?
Am căutat un răspuns la profesorul Ilie Bădescu.

„Îmi vine în minte acum viziunea lui Nicolae Iorga într-o scriere polemică față de perspectiva propusă de Friederich Ratzel – teoria spațiului vital. În replică, Nicolae Iorga propune teoria vitalității popoarelor. Iorga spune că printre trăsăturile ce definesc vitalitatea poporului român este și capacitatea extraordinară de asimilare a influențelor și valorilor culturii universale. Altminteri spus, structura deschisă a identității românești reprezintă o valoare definitorie a acestui popor. De aceea, s-a și spus că românii se disting ca profil între popoarele lumii prin ceea ce s-a numit „omenia românesacă”, o toleranță extraordinară, o receptivitate pe aceeași măsură, deschidere către toate culturile, fără spaimă. Există deci o certitudine a perenității noastre pe acest pământ sau „pe acest petic de cer”, cum ar spune Lucian Blaga. „Identitatea deschisă”, așa cum o numește academicianul Tudorel Postolache, presupune toleranța, omenia românească și, nu în ultimul rând, aș spune valorile ortodoxiei românești. Sau, mai mult, e vorba de apartenența noastră la spiritualitatea creștină. Probabil că în cadrul romanității orientale, sinteza dintre cele patru componente ale spiritului european – tradiția greco-romană, spiritualitatea iudeo-creștină – capătă configurația distinctă și specifică în context european și universal”.

O sinteză de Bizanț și Occident

În câteva cuvinte, m-a dus spre spațiul spiritual lăsat de Paleologi (și) românilor. Are și argumente: „Unul din marii filozofi germani, contele Herman Alexander von Keyserling, vorbind despre profilul distinctiv al poporului român în lume, indica una din trăsăturile vocaționale ale culturii române misiunea noastră de a mijloci sau chiar de a provoca renașterea Bizanțului spiritual.
Prin urmare, în spiritualitatea românească, regăsim cu adevărat un fel de tezaur al renașterii a ceea ce reprezintă Bizanțul spiritual.
Aceste valori sunt ilustrate de personalități monumentale, cum este Dimitrie Cantemir, despre care Lucian Blaga spunea că a avut puterea extraordinară de a unifica câmpul stilistic bizantin („bizantinismul static”) cu barocul dinamic apusean.
În aceeași încadrare, putem așeza personalități mari, cum ar fi Bogdan Petriceicu Hasdeu sau Mircea Eliade, cel care a avut puterea să facă din unghiul propriu, cu puterea de contemplație proprie a spiritului său, oglinda tuturor religiilor lumii – iarăși o trăsătură care definește capacitatea de sinteză a acestei culturi.”

Un destin „ascuns în Dumnezeu”

Ce drum vor avea românii? Unii susțin că am fi prea tineri ca popor fiindcă ne consideră apăruți odată cu Regatul lui Carol I. Alții cred că doar creștinismul ne poate defini.
Dar ce este dincolo? Dacă nu întrevedem nimic „dincolo”, putem să nu mai contăm. În fond, și ruși, șii grecii, și nemții sunt tot creștini în felul lor.
Dar „dincolo” ce este? Pornind de la această premisă a unei culturi active, dinamice și extrem de permisive, se vorbește foarte frecvent că românii sunt ușor asimilabili, că limba lor va dispărea, că acest popor nu va mai fi.
Eu cred într-un dialog onest al culturilor, fără presiuni politico-militare, în care românii nu ar pierde teren în fața altor culturi, în condiții de pace. Am putut dovedi în scurtele perioade de tihnă.

Profesorul Bădescu mă trimite la Apostolul Pavel:
„Nu cred în asemenea ipoteze care ne invită să consimțim la teoria dispariției etnice în acest spațiu a unui popor cu un profil atât de distinct și de puternic. Nu cred fiindcă mă bazez pe învățăturile Sfintei Scripturi. Sfântul Apostol Pavel spune că Dumnezeu a ales dintre ei (se referă la evrei) 7000, prin care, altminteri spus, s-a păstrat trunchiul sănătos al acestui popor și prin care a fost posibilă continuitatea lui dincolo de cumplitele drame etno-istorice. Se regăsește și se întoarce, își recompune destinul în conformitate cu misiunea divină. Orice popor este chemat. Și indivizii, la fel, vin pe lume, sub semnul unei chemări. Părintele Arsenie Boca spunea că destinul popoarelor este ascuns în Dumnezeu.”

Strategia spirituală pentru combaterea antiselecției

Aici a atins indirect și problema antiselecției, inclusiv la români, care se produce sub ochii noștri. Mai ales în lumea satului. Cum se mai poate reconstrui nucleul sănătos al națiunii, în condițiile în care, după cooperativizare, s-a produs o antiselecție gravă în lumea satului, după 1990, a venit al doilea val de antiselecție. Cu consecințe dezastruoase asupra întregii societăți românești.

Ce posibilități avem să reducem consecințele negative pe care acest fenomen le produce asupra românilor? Profesorul Ilie Bădescu ar un răspuns calm dojenitor și aici: „Selecția socială negativă, cum o numea Eminescu, contraselecția, antiselecția de care vorbiți dumneavoastră, reprezintă un fenomen real, incontestabil. Constantin Rădulescu-Motru, în 1904, în cartea „Cultura română și politicianismul” , chiar avertiza asupra acestei contraselecții, care ar putea să coboare profund în popor și, în felul acesta, să extindă sindromul politicianist, ceea ce numea el „pseudo-cultura” la nivelul larg al întregii societăți. El a avut o intuiție cu valabilitate mult mai vastă, decât sfera poporului român, pentru că, în general, afirmarea societății de masă este contraselectivă. Altminteri spus, masificarea, secularizarea, idolatria consumului, idolatria ideologică, formele nihilismului, care au copleșit societatea modernă și postmodernă, totate acestea sunt expresii ale contraselecției.”

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!