Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Despre vorbirea de rău și judecarea altora

Publicat 23:34 | 21 feb. 2017 // Racursiu, Radar, Spiritualitate // 1.113 vizualizări

„Spune-mi, te rog, ce lucru greu este a nu iscodi faptele altuia, nici a nu osândi păcatele aproapelui? Contrariul însă, a iscodi şi a osândi pe alţii, este o treabă destul de obositoare.”

Sf-Ioan-Gura-de-AurSfântul Ioan Gură de Aur

Am numit muşte pe cei care vorbesc de rău pe alţii şi am arătat că pe bună dreptate îi numesc aşa, căci după cum muştele se aşază pe rănile şi bubele altora, tot aşa şi cei ce vorbesc de rău pe alţii muşcă din păcate străine şi îmbolnăvesc cu aceasta pe cei cu care vorbesc; iar pe cei care nu fac acest lucru, pe cei care nu vorbesc de rău pe alţii, i-am numit albine; ei nu răspândesc boli, ci fac faguri de mare evlavie, zburând în livada virtuţii sfinţilor. (…)

Ce poruncă a dat mai departe Hristos în predica Sa de pe munte? “Nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi”.
Chiar dacă n-am păcătui faţă de nici o altă persoană, ci numai faţă de aceasta, călcarea acestei porunci e de ajuns ca să ne arunce în fundul iadului.

Judecăm cu asprime păcatele altora, dar nu vedem bârnele din ochii noştri; ne cheltuim toată viaţa iscodind faptele altora şi osândindu-i. Nu poţi găsi pe nimeni eliberat de acest păcat, nici laic, nici monah, nici cleric.

Şi totuşi, Hristos ne spune ce primejdie mare ne aşteaptă în urma călcării acestei porunci: “Cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi”, şi: “Cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura”.

Cu toate că acest păcat nu conţine în el nici o plăcere, ci, dimpotrivă, are o atât de mare pedeapsă, totuşi cu toţii alergăm spre acest păcat, ca şi cum ne-am grăbi şi ne-am lua la întrecere să intrăm în cuptorul iadului nu pe o singură cale, ci pe mai multe căi.

Suntem nepăsători nu numai faţă de poruncile aparent grele, ci chiar faţă de cele mai uşoare decât acestea; deoarece le călcăm în picioare în egală măsură şi pe unele, şi pe altele; iar prin faptul că le călcăm în picioare pe cele uşoare, arătăm că nu le îndeplinim nici pe cele mai grele, nu din pricina greutăţii poruncilor, ci din pricina dispreţului pe care-l arătăm faţă de porunci.

Sf-Ioan-Gura-de-Aur-icoanaSpune-mi, te rog, ce lucru greu este a nu iscodi faptele altuia, nici a nu osândi păcatele aproapelui? Contrariul însă, a iscodi şi a osândi pe alţii, este o treabă destul de obositoare.

Poate să ne mai creadă cineva, la auzul acestor constatări, că nu ascultăm de porunca aceasta din pricina nepăsării noastre, şi nu din pricina râvnei de a o călca şi a relei noastre voinţe?

Când faptele pe care ne porunceşte Hristos să le îndeplinim sunt uşoare şi lesnicioase celor care voiesc să le săvârşească, iar faptele oprite sunt şi mai grele şi cer şi mai multă osteneală, iar noi părăsim poruncile şi săvârşim cele oprite, când, deci, aşa stau lucrurile, nu vor spune oare duşmanii noştri că facem păcatele pentru că voim să ne războim cu Hristos?

Că poruncile lui Hristos nu au nimic obositor în ele o spune El Însuşi prin cuvintele: “Luaţi jugul Meu peste voi că jugul Meu este bun şi sarcina Mea uşoară”.

(Sf. Ioan Gură de Aur, „Despre mărginita putere a diavolului. Despre căință. Despre necazuri și biruirea tristeții”, Editura Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, 2005)

Elldor.Info

Elldor_Info-Avansam

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!