Elldor.Info

Agenţie de presă şi ziar online

Cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur la Învierea Domnului (este citit înainte de Liturghia de Paști)

Publicat 21:57 | 28 apr. 2019 // Radar, Spiritualitate // 328 vizualizări

Această omilie a Sfântului Ioan Gură de Aur la Învierea Domnului se citește în biserici înainte de Liturghia de Paști:

De este cineva credincios şi iubitor de Dumnezeu, să se bucure de acest Praznic frumos şi luminat.

De este cineva slugă înţeleaptă, să intre, bucurându-se, întru bucuria Domnului său.

De s-a ostenit cineva postind, să-şi ia acum răsplata.

De a lucrat cineva din ceasul cel dintâi, să-şi primească astăzi plata cea dreaptă.

De a venit cineva după ceasul al treilea, mulţumind să prăznuiască.

De a ajuns cineva după ceasul al şaselea, să nu se îndoiască nicidecum, căci cu nimic nu va fi păgubit.

De a întârziat cineva până în ceasul al nouălea, să se apropie, nicidecum îndoindu-se.

De-a ajuns cineva abia în ceasul al unsprezecelea, să nu se teamă din pricina întârzierii, căci darnic fiind Stăpânul, primeşte pe cel din urmă ca şi pe cel dintâi, odihneşte pe cel din al unsprezecelea ceas ca şi pe cel ce a lucrat din ceasul dintâi; şi pe cel din urmă miluieşte şi pe cel dintâi mângâie; şi aceluia plăteşte, şi acestuia dăruieşte; şi faptele le primeşte; şi gândul îl ţine în seamă, şi lucrul îl preţuieşte, şi voinţa o laudă.

Pentru aceasta, intraţi toţi întru bucuria Domnului nostru: şi cel dintâi şi cel de-al doilea luaţi plata.

Bogaţii şi săracii, împreună bucuraţi-vă.

Cei ce v-aţi înfrânat şi cei leneşi, cinstiţi ziua.

Cei ce aţi postit şi cei ce n-aţi postit, veseliţi-vă astăzi.

Masa este plină, ospătaţi-vă toţi. Viţelul este mult, nimeni să nu iasă flămând.

Gustaţi toţi din ospăţul credinţei: împărtăşiţi-vă toţi din bogăţia bunătăţii.

Să nu se plângă nimeni de lipsă, că s-a arătat împărăţia cea de obşte.

Nimeni să nu se tânguiască pentru păcate că din mormânt, iertare a răsărit.

Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului; şi a stins-o pe ea cel ce a fost ţinut de ea.

Prădat-a iadul, Cel ce s-a pogorât în iad; umplutu-l-a de amărăciune fiindcă a gustat din Trupul Lui. Şi aceasta mai înainte înţelegând-o, Isaia a strigat: Iadul s-a amărât întâmpinându-Te pe Tine jos: amărâtu-s-a că s-a stricat.

S-a amărât că a fost batjocorit; s-a amărât că a fost omorât, s-a amărât că s-a surpat, s-a amărât că a fost legat.

A prins un trup şi de Dumnezeu a fost lovit.

A prins pământ şi s-a întâlnit cu cerul.

A primit ceea ce vedea şi a căzut prin ceea ce nu vedea.

Unde-ţi este moarte, boldul?

Unde-ţi este iadule, biruinţa?

Înviat-a Hristos şi tu ai fost nimicit.

Sculatu-s-a Hristos şi au căzut diavolii.

Înviat-a Hristos şi se bucură îngerii.

Înviat-a Hristos şi viaţa stăpâneşte.

Înviat-a Hristos şi nici un mort nu este în groapă; că Hristos sculându-Se din morţi, începătură celor adormiţi S-a făcut.

Lui se cuvine slavă şi stăpânire în vecii vecilor.

Amin!

Comentarea e interzisă

Subscribe to our RSS Feed! Follow us on Facebook! Follow us on Twitter! Visit our LinkedIn Profile!